DECIZIE ŞOC la Moscova: Biserica Ortodoxă vrea să pună capăt UNUI EXPERIMENT ce durează de peste 90 de ani (FOTO, VIDEO)
Unul dintre simbolurile Rusiei ar putea să dispară, după ce Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat că se pronunță pentru înhumarea corpului fostului lider comunist Vladimir Ilici Lenin.
Unul dintre simbolurile Rusiei ar putea să dispară, după ce Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat că se pronunță pentru înhumarea corpului fostului lider comunist Vladimir Ilici Lenin.
Trupul îmbălsămat al lui Lenin, din mausoleul situat în Piața Roșie din Moscova, trebuie înhumat, Rusia a întârziat cu "un sfert de secol" în această privință, a declarat duminică, într-o intervenție la postul public de televiziune, mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, șeful Departamentului sinodal pentru relații externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, potrivit portalului newsru.com.
"Nu poți da nume de călăi unor străzi și piețe. Numele teroriștilor și revoluționarilor nu trebuie imortalizat în orașele noastre. Monumente dedicate acestor persoane nu trebuie să stea în piețele noastre. Corpurile mumificate ale acestor persoane nu trebuie să fie expuse publicului larg", a lansat înaltul prelat în emisiunea "Biserica și lumea" de pe canalul Rossia-24, citat de Interfax.
Cu toate acestea, a spus el, nimeni nu este interesat acum în "redeschiderea unor răni vechi, în agitarea societății sau în provocarea unei sciziuni".
"Aș spune că am întârziat cu un sfert de secol în ceea ce privește această decizie. Trebuia luată încă în 1991, atunci când monumentul lui Felix Dzerjinski (întemeietorul NKVD, predecesorul KGB) a fost îndepărtat. Tot atunci și trupul lui Lenin trebuia să fie scos din mausoleu. Însă dacă acest lucru nu s-a făcut, acum trebuie să așteptăm momentul când în societate va exista un consens în această problemă", a declarat mitropolitul Ilarion.
Însă Nikolai Haritonov, președintele Comisiei din Duma de Stat pentru politica regională și problemele nordului Rusiei și Orientului Îndepărtat rus, s-a opus cu fermitate înhumării corpului lui Lenin. "Lenin nu încurcă pe nimeni în mausoleu. Niciodată nu va exista un consens la nivelul societății în această privință. Este voința bunicilor și a străbunicilor noștri", a afirmat deputatul comunist într-o declarație duminică la postul de radio rusesc BFM, insistând că țara are lucruri mai importante de făcut în acest moment decât să-l evacueze pe Lenin din mausoleu.
În prezent, conform unor experți ruși, Lenin a încetat să mai fie considerat o personalitate semnificativă pe plan istoric în Rusia, așa cum fusese timp de decenii. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, personalitatea lui Stalin a surclasat-o pe cea a liderului revoluției bolșevice din 1917. "Pe Olimpul politic, Lenin nu mai ocupă locul pe care îl ocupase înainte", susține expertul Valeri Kasamara, citat de BFM, în contextul în care în ultimii ani, la nivel oficial, se încearcă justificarea represiunilor staliniste printr-o necesitate istorică și a lui Stalin însuși, care din dictator sângeros începe să devină "manager eficient".
Discuțiile despre înhumarea lui Lenin datează din anii '90 ai secolului trecut. La începutul anului 2016, președintele Vladimir Putin lansase un apel ca problema să fie abordată cu multă prudență pentru a evita o scindare a societății ruse.
Un experiment vechi de 90 de ani
Generaţii de savanţi ruşi au petrecut aproape un secol punând la punct, în cele mai mici detalii, tehnici de conservare care au menţinut aspectul, textura şi flexibilitatea corpului lui Lenin (10 aprilie 1870 - 21 ianuarie 1924).
Responsabilitatea pentru aspectul corpului lui Lenin revine unui institut cunoscut sub numele de Centrul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Educaţie în Domeniul Tehnologiilor Biochimice din Moscova. Un grup de şase specialişti în anatomie, biochimie şi chirurgie, supranumit "Grupul de la Mausoleu", are ca responsabilitate principală conservarea în condiţii optime a corpului lui Lenin. Pe lângă corpul liderului comunist, specialiştii mai au în grijă şi trupurile liderului vietnamez Ho Chi Min, al nord-coreanului Kim Il-sung şi al fiului acestuia, Kim Jong-il.
Metodele ruseşti se concentrează pe menţinerea formei fizice a corpului - aspectul, forma, greutatea, flexibilitatea membrelor şi supleţea -, dar nu neapărat şi a materiilor biologice originale. De-a lungul timpul, specialiştii au creat o ştiinţă "cvasibiologică" care diferă de alte metode de îmbălsămare.
"Savanţii sunt nevoiţi uneori să înlocuiască bucăţi de piele sau ţesut cu materiale plastice sau de alt tip, astfel că, din punct de vedere al materiei biologice originale, corpul este din ce în ce mai puţin ce era odată", a declarat Aleksei Yurchak, profesor de antropologie socială la Universitatea California Berkeley.
La moartea lui Lenin, în ianuarie 1924, cei mai mulţi lideri sovietici s-au opus ideii de păstrare a corpului lui Lenin mai mult decât o cerea obiceiul contemporan de expunere a cadavrului în public. Mulţi propuseseră înhumarea într-un mormânt închis, în emblematica Piaţă Roşie moscovită.
Condiţiile meteo vitrege, cu temperaturi foarte scăzute, au permis însă ca Lenin să fie expus publicului pentru aproape două luni, perioadă în care mulţimile au putut veni să aducă un ultim omagiu. Acest lucru le-a permis liderilor sovietici să reevalueze ideea păstrării corpului pentru o perioadă mai îndelungată. Pentru a evita orice asociere dintre rămăşiţele lui Lenin şi relicve de natură religioasă, autorităţile au făcut public faptul că cercetătorii şi ştiinţa sovietică sunt responsabile pentru conservarea şi păstrarea trupului.
În cele din urmă, liderii sovietici au ajuns la un acord şi au acceptat să încerce o tehnică experimentală de îmbălsămare, dezvoltată de specialistul în anatomie Vladimir Vorobiev şi biochimistul Boris Zbarsky. Primul experiment a durat de la sfârşitul lui martie 1924 până în a doua jumătate a lunii iulie a aceluiaşi an. Efortul celor doi a fost crescut din cauză că medicul care efectuase autopsia lui Lenin secţionase deja principalele vase de sânge din corp. Un sistem circulator intact ar fi ajutat la distribuirea lichidelor de îmbălsămare în întreg corpul.
"Cercetătorii din «Laboratorul lui Lenin»", după cum numeşte Yurchak instituţia responsabilă, "au dezvoltat în cele din urmă tehnici de microinjectare care utlizau un singur ac pentru a introduce fluide în anumite zone ale corpului, de preferinţă în zone unde existau tăieturi sau cicatrice anterioare", a explicat Alexei Yurchak.
De asemenea, au creat un costum din cauciuc, cu două straturi, pentru a menţine un mic strat de lichid de îmbălsămare acoperind corpul lui Lenin în timpul perioadelor de expunere publică. Trupul este apoi îmbrăcat într-un costum obişnuit.
Corpul lui Lenin este re-îmbălsămat anual, proces ce presupune scufundarea acestuia în soluţii de glicerină, formaldehidă (formol), acetat de potasiu, alcool, peroxid de hidrogen, acid acetic şi acetat de sodiu. Fiecare sesiune durează circa o lună şi jumătate.
Sursa: Agerpres, mediafax.ro
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰