Dilema Ucrainei în anul 3 de război. Are nevoie de 500.000 de soldaţi, dar politicienilor le este frică să-şi asume mobilizarea. Legea a fost retrasă

Parlamentul Ucrainei a retras joi un proiect de lege privind mobilizarea care ar face rost de mai mulţi soldaţi, dar care a fost atacat feroce din cauza defectelor în modul în care a fost redactat. Ministrul Apărării Rustem Umerov a declarat că proiectul de lege va fi modificat și aprobat de guvern în viitorul apropiat. "Această lege este necesară pentru apărarea statului nostru și a fiecărui soldat care se află în prezent pe front. Trebuie să fie aprobat cât mai curând posibil", a spus el într-o postare pe Facebook.

Proiectul de lege, prezentat în parlament de Crăciun, a generat o controversă uriaşă în Ucraina din cauza prevederilor de a reduce vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani, de a permite înrolarea bărbaților cu dizabilități ușoare și de a crește pedepsele pentru cei care încearcă să scape de luptă. Unii parlamentari au susținut că legea nu a fost formulată clar și include încălcări ale drepturilor omului.

Scopul proiectului de lege este de a trimite mai mulți soldați la luptă. Armata a spus că are nevoie de încă o jumătate de milion de soldaţi în acest an. Trupele suplimentare le-ar permite soldaților epuizați din prima linie care luptă de aproape doi ani să fie rotiţi, şi totodată să ţină liniile împotriva celor 617.000 de ruși care luptă în Ucraina. Acest număr a fost anunţat în decembrie de președintele Vladimir Putin, care a crescut rândurile armatei ruse cu aproape 170.000 de oameni până la 1,3 milioane.

Armata Ucrainei are acum aproximativ 850.000 de soldați, conform Centrului Militar al țării. Planul de mobilizare este însă toxic din punct de vedere politic. În primele săptămâni ale războiului, în primăvara lui 2022, ucrainenii din ţară au făcut cozi la centrele de recrutare pentru a se alătura armatei, în timp ce bărbaţii care lucrau în Europa ca șoferi de camioane, constructori și ospătari și-au părăsit locurile de muncă pentru a se întoarce acasă să lupte.

Entuziasmul pentru război s-a evaporat în Ucraina

Dar după luni de război sângeros care a continuat să ia mii de vieți, dar a intrat în impas, acel entuziasm s-a evaporat. Între timp, scandalurile de corupție în armată și sentimentul de epuizare atât acasă, cât și în rândul aliaților Ucrainei au făcut ca mobilizarea să fie tot mai puțin atractivă.

Proiectul de lege a fost trimis înapoi pentru a fi refăcut. Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului, Dmitro Lubinets susţine că unele prevederi ar putea încălca constituția, iar Anastasia Radina, șefa comisiei parlamentare anticorupție, spume că legea ar putea crește cazurile de corupție.

"Vor fi modificări ale proiectului de lege. Nu va exista vreo mobilizare a persoanelor cu dizabilități, vreo posibilitate de discreție a autorităților locale în problemele de mobilizare sau vreo încălcare semnificativă a drepturilor omului", a declarat pentru POLITICO deputatul Fedir Venislavskî.

Tot bugetul Ucrainei este practic cheltuit pe război

Scandalul legat de proiectul de lege privind mobilizarea arăta tensiunea creată de război în ţară. Peste o cincime din PIB-ul Ucrainei, adică aproximativ 46 de miliarde de dolari dintr-o economie de 214 de miliarde de dolari,  se îndreaptă către război, aproximativ jumătate fiind folosită pentru plata soldaţilor și un sfert pentru complexul militaro-industrial. Tot bugetul Ucrainei este practic cheltuit pe război, în timp ce ajutorul financiar al UE și SUA finanţează restul economiei.

Dar acest ajutor străin este din ce în ce mai pus îndoielnic – blocat la Washingtond de republicani și blocat la Bruxelles de Ungaria. Acest lucru a forțat Kievul să caute un echilibru între a face rost de noi soldați suficienţi de mulţi pentru a continua războiul şi a se asigura că are suficienți contribuabili și muncitori pentru a menține economia și industria de război pe linia de plutire.

"Mobilizarea a încă 450.000 până la 500.000 de oameni va costa Ucraina 500 de miliarde de grivne (12 miliarde de euro) și aș dori să știu de unde vor veni banii", a declarat în decembrie președintele Volodimir Zelenski. "Având în vedere că este nevoie de șase civili ucraineni care să lucreze pentru a plăti taxe şi deci salariul unui soldat, ar trebui să aduc de undeva încă 3 milioane de oameni care să lucreze pentru a putea plăti trupele suplimentare". 

"Dacă ești în Ucraina și nu ești pe front, dar muncești și plătești taxe, aperi și statul. Și acest lucru este foarte necesar" a spus Zelenski joi în Estonia. El a adăugat că ucrainenii care au fugit din țară, nu luptă și nici nu plătesc taxe se confruntă cu o dilemă etică. "Dacă vrem să salvăm Ucraina, dacă vrem să salvăm Europa, atunci toți trebuie să înțelegem: ori ajutăm Ucraina, ori nu. Fie suntem cetățeni care suntem pe front, fie suntem cetățeni care lucrează și plătesc impozite" el a spus.

Pavlo Kazarin, un jurnalist și soldat ucrainean, a explicat calculul într-o postare pe Facebook. "Pentru a duce un război, o țară are nevoie de bani, este ceea ce menține economia pe linia de plutire. Are nevoie de arme, fără arme este imposibil să vorbim despre rezistență. De asemenea, avem nevoie de soldați. Și dacă primele două resurse ne pot fi furnizate de aliații noștri, oamenii capabili să apere țara locuiesc în Ucraina", a spus el.

Politicienilor le este frică să-şi asume responsabilitatea pentru mobilizare

Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a spus că proiectul de lege privind mobilizarea este foarte nepopular, așa că politicienilor le este frică să-şi asume responsabilitatea. Chiar și Zelenski preferă ca legea să fie propusă de guvern în loc să o susțină el însuși. În același timp, ucrainenii sunt conştienţi în număr mare că procesul de mobilizare trebuie să se îmbunătățească și că nevoile armatei trebuie satisfăcute.

"Proiectul de lege privind mobilizarea necesită o rafinare semnificativă și căutarea unui echilibru optim de interese între asigurarea nevoilor militare și capacitățile și nevoile financiare și economice ale statului; între fața și spatele frontului; între nevoile militare și sentimentul public" a scris Fesenko pe Facebook.

O preocupare majoră este că scoaterea bărbaților din birouri și fabrici și îmbrăcarea lor în uniformă va afecta economia, dar asta este o exagerare, potrivit lui Kazarin. "Ei uită că, în cazul unei mobilizări reușite, toate mâinile care au ținut arme în ultimii ani vor fi eliberate din serviciul militar într-un an", el spus. "Mulți dintre cei care servesc astăzi în armată erau oameni cu afaceri de succes, specialiști și profesioniști în IT înainte de război. Au ținut frontul timp de doi ani, ca tu să poţi sta în spate. Iar acum e rândul tău.”

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰