Dovezile prezentate de România în Consiliul de Securitate al ONU. Reacția SUA și acuzațiile Rusiei

La întâlnirea de urgenţă de la New York a Consiliului de Securitate al ONU, Oana Țoiu a transmis că astfel de incidente, ca cel din Galați, unde vinerea trecută un bloc a fost lovit de o dronă rusească, au devenit tot mai frecvente, existând peste 30 de încălcări ale spațiului aerian doar în acest an.

Oficialul român a transmis că nu există niciun dubiu că drona ajunsă în România este o Geran-2 rusească și că țara noastră pune la dispoziție raportul tehnic făcut de Armata Română. Totodată, a afirmat că aceste acțiuni reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a Cartei ONU și a cerut ca ele să nu fie normalizate. "Nu putem și nu trebuie să mutăm linia pe care am trasat-o", a subliniat ea. În același timp, a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, a cerut încetarea agresiunii și găsirea unei soluții diplomatice pentru pace.

Reprezentantul Rusiei la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU a acuzat că România a convocat "în grabă" şedinţa şi a adus "acuzaţii nefondate" la adresa Rusiei, invocând declaraţii contradictorii ale oficialilor români cu privire la incidentul de la Galaţi.

Mai multe țări şi-au exprimat solidaritatea cu țara noastră. Reprezentantul SUA a subliniat într-o declarație scurtă că stă de partea aliatului său România și că NATO va apăra fiecare centimetru al unui stat aliat. În timp ce China a prezentat o poziție neutră, în care a cerut oprirea războiului, care riscă să ajungă și în țările vecine.

Redăm mai jos declarația integrală a Oanei Țoiu la Consiliul de Securitate al ONU

Doamnă președintă, vă mulțumesc pentru convocarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Mulțumesc, de asemenea, Președinției chineze pentru sprijinul acordat în pregătirea acestei reuniuni și partenerilor care au susținut solicitarea României.

Gravitatea momentului actual nu poate fi subestimată. Este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea noastră la ONU când România solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate pe o chestiune care ne implică în mod direct.

Istoria noastră nu a fost lipsită de provocări, mai ales că am auzit aici, în sală, referiri la cine înțelege Federația Rusă. Aș spune că partea de est a Europei are propria sa experiență în acest sens. Și, deși istoria noastră nu a fost lipsită de provocări, nu am apelat la Consiliul de Securitate al ONU până astăzi.

Dar o facem astăzi pentru că ceea ce am reușit în anii care au trecut a fost să construim o țară sigură și o economie în creștere. Ne-am crescut, în ultimele trei decenii, de zece ori economia. Am reușit, de asemenea, să fim un partener de securitate pentru regiune și dorim ca acest lucru să continue și în viitor.

Însă înțelegem acum mai mult decât înainte că, pentru ca acest lucru să fie posibil, pentru ca aceste realizări să nu fie puse în pericol, trebuie să facem tot ceea ce ține de responsabilitatea noastră, individual și colectiv, pentru a opri războiul de la granița noastră și pentru a găsi o cale diplomatică în această direcție. Avem o responsabilitate comună nu doar de a trasa o linie, ci și de a ne asigura că nu o mutăm, așa cum unii ar dori câteodată.

Este imperativ ca acest Consiliu să abordeze o astfel de escaladare inutilă din partea Federației Ruse în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale, un instrument comun pe care îl avem pentru a preveni percepția normalizării abuzului. Nu putem și nu trebuie să mutăm linia pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări drept noua normalitate.

În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească cu explozibili a încălcat spațiul aerian al României la ora 2:00. Analiza noastră militară arată că această dronă a făcut inițial parte dintr-un grup de drone folosite într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre și a petrecut patru minute în spațiul nostru aerian, prăbușindu-se în final pe etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, România.

Zona în care s-a prăbușit se află în apropierea graniței dintre România, Republica Moldova și Ucraina. De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, drone rusești au intrat de numeroase ori în spațiul aerian al României, precum și în spațiul aerian al altor parteneri din Europa Centrală și de Est, încălcând dreptul internațional și Carta ONU. Aceste cazuri au fost aduse în atenția acestui Consiliu, inclusiv de Polonia, Estonia, Lituania și Letonia.

De la începutul invaziei, astfel de incidente au fost prezentate acestui Consiliu și am exprimat solidaritate reciprocă. În cazul României, doar anul acesta am înregistrat peste 30 de astfel de incursiuni, iar frecvența lor a crescut. Ceea ce este diferit de această dată este faptul că este pentru prima dată de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar proprietăți românești au fost afectate semnificativ.

O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum sunt în afara oricărui pericol. Impactul a provocat un incendiu și pagube extinse clădirii, care a fost evacuată temporar. Vreau să ofer context: drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde copii, femei și bărbați trăiesc în siguranță împreună cu familiile lor. Efectele ar fi putut fi mult mai grave. România condamnă ferm acest comportament iresponsabil și aceste intruziuni aeriene repetate ale vehiculelor rusești pe teritoriul său suveran.

Indiferent care a fost destinația lor inițială, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare. Riscul subminează în continuare pacea și securitatea în Europa și, prin implicațiile sale mai largi, reprezintă o preocupare pentru întreaga comunitate a Națiunilor Unite.

Doamnă președintă, analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit la Galați este o "Geran-2" de origine rusă. Această concluzie este susținută de un raport tehnic elaborat de anchetatorii noștri specializați și prezentat public de președintele nostru, pe baza unui set consistent de dovezi tehnice.

Pe lângă inscripția cu caractere chirilice a denumirii "Geran-2", fragmentele recuperate arată că componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele de construcție ale motorului sunt similare cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul mai arată că marcajele de fabricație, descrierile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic.

Doamnă președintă, de la izbucnirea războiului împotriva Ucrainei, au avut loc în mod repetat încălcări iresponsabile ale spațiului aerian al României și al altor parteneri din Europa Centrală și de Est de către drone rusești. Acest Consiliu s-a mai reunit în urma unor astfel de incidente.

Acest incident recent este o realitate extrem de îngrijorătoare, deoarece arată un tipar tot mai mare de atacuri aeriene nediscriminatorii care rănesc civili dincolo de graniță, comportament inacceptabil conform Cartei ONU și dreptului internațional.

Acest tip de război modern, purtat cu vehicule autonome, nu elimină responsabilitatea. Reamintim avertismentele recente ale Secretarului General al ONU, formulate în acest Consiliu cu o zi înainte de incident, potrivit cărora ritmul escaladării atacurilor împotriva Ucrainei generează consecințe grave și de amploare. Acestea trebuie abordate și limitate, nu doar din cauza impactului lor extrem de grav la nivel local, care constituie în sine un motiv serios de îngrijorare și condamnare, ci și pentru că subminează fundamentele diplomației, păcii și securității. Oriunde, oricând și în orice situație, atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile trebuie condamnate în cei mai fermi termeni.

România își reafirmă solidaritatea cu vecinul nostru, Ucraina, și cu poporul său, în exercitarea dreptului legitim la autoapărare împotriva agresorului și a dreptului suveran de a-și alege liber viitorul. De la începutul agresiunii, am asistat la relatări cutremurătoare despre costul uriaș al războiului asupra civililor din Ucraina. Curajul ucrainenilor, sacrificiul lor, capacitatea lor de inovare și reziliența lor trebuie respectate și susținute. Însă faptul că au o capacitate sporită de a se apăra nu înseamnă că trebuie să considerăm această situație drept noua normalitate. Trebuie să continuăm să creștem presiunea diplomatică asupra agresorului pentru a opri războiul.

De mult timp, România este o țară de încredere și un furnizor de securitate în regiunea sa și dincolo de aceasta. Eforturile noastre au adus beneficii partenerilor din întreaga lume, fie că vorbim despre Inițiativa pentru cerealele din Marea Neagră, care a facilitat accesul cerealelor ucrainene la consumatori din întreaga lume, despre Coridoarele de Solidaritate ale Uniunii Europene sau despre contribuția noastră la operațiunile de deminare din Marea Neagră alături de partenerii noștri. Acestea sunt doar câteva domenii în care sperăm că am avut o contribuție semnificativă și în care vom continua să contribuim.

Avem cea mai lungă frontieră cu zona de război și avem responsabilitatea de a o proteja, desigur, pentru cetățenii noștri, dar și pentru că este frontiera Uniunii Europene cu războiul. Totodată, nu este doar o responsabilitate comună, ci și o realitate care expune România consecințelor războiului și care ne face și mai rezilienți în continuarea eforturilor pentru pace.

De la izbucnirea războiului în 2022, aceste consecințe s-au resimțit în întreaga regiune extinsă a Mării Negre, inclusiv în Republica Moldova. Desigur, noi nu suntem parte în acest război și am afirmat clar acest lucru încă din prima zi. Dar vrem să facem parte din efortul de a opri războiul și de a obține o pace stabilă. Trebuie să căutăm împreună această cale.

Ne reiterăm sprijinul pentru o încetare completă, imediată și necondiționată a focului, în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina, în conformitate cu Carta ONU și dreptul internațional și cu respectarea deplină a principiilor suveranității, independenței și integrității teritoriale în cadrul frontierelor recunoscute internațional.

Am spus-o și înainte în acest Consiliu și o vom repeta și astăzi. Garanțiile de securitate solide și funcționale pentru Ucraina sunt esențiale pentru o pace credibilă în fața unui agresor cu un istoric de încălcări repetate ale dreptului internațional.

Acest comportament iresponsabil și disprețul evident față de suferința umană nu numai că încalcă Carta ONU și dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar, dar ignoră în mod deliberat și eforturile diplomatice ale celor care încearcă să ne apropie de pace.

Ne confruntăm, din nou și din nou, cu un paradox uluitor. Cerem asumarea responsabilității în acest Consiliu, unde Federația Rusă, un membru permanent care ar trebui să asigure respectarea deplină a Cartei ONU și a dreptului internațional, este în același timp agresorul. O asemenea impunitate și o abatere flagrantă de la principiile și scopurile fundamentale ale Cartei ONU contravin misiunii de bază a acestei organizații: menținerea păcii și securității internaționale prin cooperare de bună-credință între statele membre.

Mai mulți membri ai acestui Consiliu au subliniat anterior că acest tip de comportament de escaladare reprezintă o provocare concretă la adresa păcii și securității internaționale și trebuie condamnat ca atare. Solicitarea României pentru această reuniune și prezența mea aici reprezintă un act de responsabilitate din partea noastră și un angajament autentic față de principiile care stau la baza multilateralismului și a autorității Consiliului.

Permiteți-mi să apreciez mesajele de sprijin și solidaritate transmise de comunitatea internațională în urma incidentului de la Galați, inclusiv de către participanții de la această masă și în cadrul declarației prezentate presei înaintea reuniunii, în numele a 56 de state. Suntem recunoscători pentru acest lucru.

Acest fapt reconfirmă rolul esențial al Consiliului de Securitate și al Organizației Națiunilor Unite în ansamblu, pentru a ne asigura că încălcările Cartei ONU și ale dreptului internațional nu rămân fără răspuns și fără asumarea responsabilității.

Cetățenii mei de acasă se întreabă dacă sunt suficiente doar cuvinte pentru situația în care ne aflăm. Însă noi rămânem angajați pe calea diplomatică și, mai ales în această sală, în Consiliul de Securitate, cuvintele au o putere considerabilă.

Această instituție are cea mai mare legitimitate pentru a găzdui dialogurile necesare, oricât de incomode ar fi ele, dialoguri necesare pentru susținerea păcii. Pentru aceasta, avem nevoie de un răspuns comun, așa cum am văzut în aceste zile în fața acestor încălcări flagrante ale dreptului internațional. Avem nevoie să susținem împreună calea către pace la granița noastră. Acesta este și un alt motiv pentru care vorbim astăzi aici și pentru care vă suntem recunoscători pentru intervențiile dumneavoastră.

Adevărul nu este întotdeauna evident de la sine. Și adevărul trebuie protejat, la fel cum ne protejăm pământul, apele și spațiul aerian. Trebuie să protejăm faptele, deoarece ele sunt adesea interpretate greșit. Iar uneori, cei care nu au argumente pentru a-și explica comportamentul încearcă să fugă de responsabilitate schimbând adevărul prin propriile narațiuni.

Prin urmare, prezența noastră aici și intervenția noastră de astăzi reprezintă și o apărare a adevărului și o garanție că victimele agresiunii nu vor fi prezentate drept agresori. România va continua să fie un partener de încredere și suntem recunoscători pentru sprijinul internațional pe care îl vedem în această comunitate.

Vă mulțumesc.

Val de solidaritate cu România la ONU

Reprezentanta Letoniei a amintit că în ultima vreme Consiliul s-a reunit de mai multe ori în urma unor incidente produse în ţări din Europa de Est. "Încălcarea nechibzuită de către Rusia a spaţiului aerian este bine documentată. Nu este primul astfel de incident şi nici un eveniment izolat în regiune. Letonia condamnă în termeni fermi această escaladare. Este prima dată când i se cere Consiliului să se adreseze Rusiei din cauza faptului că sunt răniţi civili într-o ţară vecină. (...) Letonia este solidară cu România, condamnând acest incident inacceptabil. Activităţile Rusiei arată că nu vrea să obţină pacea. Retorica şi acţiunile Rusiei arată că nu are nicio consideraţie faţă de preocupările privind pacea ale vecinilor săi. Pentru că nu îşi poate atinge obiectivele strategice, Rusia a făcut ca acţiunile sale să devină un război la scară largă asupra infrastructurii civile", a afirmat reprezentanta Letoniei la ONU.

Ea a spus că aceste acţiuni sunt dovada "disperării" Rusiei, care vrea astfel să ascundă "eşecurile de pe câmpul de luptă". "Securitatea Ucrainei nu poate fi separată de securitatea continentului european la scară mai largă", a subliniat reprezentanta Letoniei.

Şi oficialii Danemarcei au exprimat solidaritatea cu România, arătând că spaţiul aerian românesc a fost încălcat "din ce în ce mai frecvent". "Acesta contrastează cu apelul la pace lansat de membrii ONU. (...) Danemarca şi aliaţii săi nu se lasă descurajaţi. Este clar cine vrea pacea şi cine este disperat să prelungească războiul, oricât ar costa. Singura cale de a merge înainte este să respectăm Carta ONU. Danemarca cere Rusiei să înceteze ostilităţile", a afirmat oficialul Danemarcei.

Reprezentantul Franţei la ONU a exprimat, la rândul său, "solidaritatea de neclintit şi prietenia", arătând că incidentul de la Galaţi este o "nouă încălcare a legislaţiei internaţionale". Acesta a arătat că Rusia se află pe o "listă a ruşinii" privind infracţiunile sexuale comise în timpul războiului din Ucraina. "Franţa şi partenerii rămân angajaţi în ceea ce priveşte eforturile pentru o pace durabilă. Suntem alături de România", a afirmat reprezentantul Franţei la ONU.

Oficialii greci au amintit că săptămâna trecută au avertizat asupra riscurilor privind securitatea în zonă, pe fondul războiului dus de Rusia în Ucraina. "Încălcările comise de Rusia faţă de ţările europene nu sunt ceva nou, ne aducem aminte de incursiunile dronelor de anul trecut. România a înregistrat 47 de cazuri de drone sau fragmente care au căzut pe teritoriul românesc. De data aceasta acţiunile nechibzuite ale Rusiei au provocat răniri printre civilii români. Grecia condamnă aceste încălcări şi sprijină România. (...) Orice încălcare a graniţelor de stat în aer, pe mare sau pe uscat este o încălcare inacceptabilă a regulilor internaţionale şi cerem ca Rusia să înceteze aceste acte ilegale", a afirmat reprezentanta Greciei.

Reprezentantul Regatului Unit a afirmat, la rândul său, că oficialii britanici au atras atenţia asupra consecinţelor "necunoscute şi neaşteptate" ale războiului. "Activităţile ruseşti nechibzuite şi inacceptabile încalcă suveranitatea României. Încă o dată Rusia a demonstrat că nu e interesată de vieţile civililor, de legea internaţională şi de suveranitatea civililor săi. (...) Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru această escaladare şi pentru riscul în creştere asupra securităţii europene şi euro-atlantice. Cerem Rusiei să fie de acord de îndată cu o încetare a focului deplină, necondiţionată. Regatul Unit îşi coordonează activităţile cu România şi aliaţii din NATO, inclusiv prin contribuţia noastră în ceea ce priveşte securitatea aeriană pe flancul estic. Suntem umăr la umăr cu Ucraina, România şi toţi aliaţii din NATO", a spus reprezentantul Regatului Unit al Marii Britanii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage