Europa nu e suficient de puternică în fața Moscovei. Războiul a scos la iveală slăbiciunile UE - premierul Sanna Marin
Europa "nu este suficient de puternică" să stea singură în faţa Moscovei, este de părere premierul finlandez Sanna Marin, în urma unui bilanţ "foarte sincer" al capacităţilor Europei în lumina războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Agerpres.
În vizită în Australia, lidera ţării candidate la aderarea la NATO a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.
"Trebuie să fiu foarte sinceră (....) cu dumneavoastră, Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite", a spus ea la Lowy Institute, un think-tank din Sydney.
Sanna Marin a insistat că Ucraina trebuie să fie ajutată prin "toate mijloacele", adăugând că Statele Unite au jucat un rol central în furnizarea de arme Kievului, a mijloacelor financiare şi ajutorului umanitar necesar pentru a opri înaintarea Rusiei.
"Trebuie să ne asigurăm că întărim de asemenea aceste capacităţi în ceea ce priveşte apărarea europeană, industria europeană de apărare şi că putem face faţă diferitelor tipuri de situaţii", a spus ea.
- Cu lacrimi în ochi, Sanna Marin își cere scuze pentru scandalurile „partygate”: Sunt o ființă umană. Uneori...
- Aproape 13.000 de soldați ucraineni au murit în război, potrivit unui consilier al lui Zelenski. Și Rusia și...
- Ucrainenii se plâng că rușii trag cu rachete sovietice pentru "a obosi" sistemul de apărare antiaerian
Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în urmă cu aproape 105 de ani
Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în urmă cu aproape 105 de ani şi, deşi în mare parte slab înarmată, a provocat pierderi grele armatei sovietice invadatoare la scurt timp după aceea, potrivit AFP.
Şefa guvernului finlandez a criticat politicile Uniunii Europene care pun accentul pe importanţa angajamentului cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a spus că blocul ar trebui să asculte statele membre ce făceau parte din Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia.
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, naţiuni precum Estonia şi Polonia au cerut celorlalţi membri ai UE să adopte o atitudine mai dură faţă de Putin, o poziţie temperată de Franţa, Germania, Italia şi Grecia, care favorizează legăturile economice mai strânse cu Moscova.
"De mult timp, Europa construieşte o strategie faţă de Rusia pentru a ne strânge legăturile economice, pentru a cumpăra energie de la Rusia (...), ne-am gândit că asta ar preveni un război", dar această abordare s-a dovedit a fi "total greşită", a criticat dna Marin. "Nu le pasă de legăturile economice, nu le pasă de sancţiuni. Nu le pasă de nimic din toate astea", a adăugat ea.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰