Europa și SUA vor interveni militar în Ucraina dacă Rusia va încălca acordul de pace. Care este planul

Ucraina și partenerii săi occidentali au convenit ca, în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de încetare a focului, să existe un răspuns militar coordonat din partea Europei și a Statelor Unit, relatează Financial Times, citând surse informate. Acest plan a fost analizat în mai multe rânduri, în lunile decembrie și ianuarie, de oficiali ucraineni, europeni și americani.

Propunerea vizează un răspuns în mai multe etape dacă ruşii ar încălca armistițiul. Prima reacție ar fi una diplomatică, însoțită, dacă este necesar, de acțiuni militare ale Ucrainei pentru a opri agresiunea. Dacă ostilitățile continuă, ar urma să intervină aşa-numita "coaliţie a celor dispuși". Dacă după 72 de ore Rusia escaladează conflictul într-un atac extins ar urma un răspuns militar susținut și de armata SUA.

Planul a fost discutat la Paris în decembrie, iar în 3 ianuarie discuțiile au continuat la Kiev, între consilierii de securitate națională ai țărilor implicate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi abordat subiectul și cu Donald Trump, în timpul unei întâlniri la reședința Mar-a-Lago din Florida.

Marea Britanie și Franța și-au luat deja angajamentul de a trimite trupe și armament în Ucraina, în cadrul unui acord de securitate susținut de SUA. Acordul face parte din planul de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt invaziei ruse care durează de patru ani. O forță europeană de descurajare ar urma să asigure măsuri de protecție în aer, pe mare și pe uscat, ajutate informațional și logistic de Statele Unite. Washingtonul a oferit și sprijin tehnologic pentru monitorizarea frontului lung de 1.400 km.

Istoria "armistițiilor" anterioare arată însă cât de fragil este un astfel de acord

Ucraina a asistat la numeroase încălcări ale armistițiilor de către Rusia încă din 2014, când forțele ruse au invadat regiunile Donețk și Lugansk sub pretextul unei revolte separatiste pro-Moscova.

Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 și 2015, aveau scopul de a opri luptele și de a oferi o cale către o pace durabilă. Acestea au fost convenite de Rusia, Ucraina, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de liderii impuși de Kremlin în cele două regiuni separatiste.

Totuși, misiunea OSCE nu făcea decât să observe încălcările de armistițiu. În absența unui mandat de acţiune și fără garanții de securitate din partea Occidentului, armistițiile au eșuat în mod repetat, deschizând calea pentru invazia pe scară largă a Rusiei în 2022.

În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că garanțiile de securitate negociate cu SUA, cu implicarea partenerilor europeni, sunt "gata 100%" și că Ucraina aşteaptă doar confirmarea datei și locului pentru semnarea oficială. El a subliniat că acest acord este important nu doar pentru el personal, ci și pentru cetățeni, care trebuie să vadă că se înregistrează un progres real.

Deși detaliile acordului nu sunt încă publice, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu durabil. Zelenski a spus că Donald Trump i-a oferit garanții "asemănătoare cu articolul 5 din NATO", conform căruia orice nou atac rusesc ar genera un răspuns colectiv din partea aliaților Ucrainei. Trump ar fi propus o perioadă de 15 ani, în timp ce oficialii ucraineni doresc o extindere la 50 de ani.

Zelenski spune că armata ucraineană, cu un efectiv de 800.000 de militari, susținută de arme și instruire din partea SUA, va face parte din acest aranjament de securitate. El dorește ca acest acord și un plan de reconstrucție economică a Ucrainei să fie semnate înainte de 24 februarie 2026, când se împlinesc patru ani de la începutul invaziei ruse, ceea ce ar oferi Kievului o poziție de forță în eventualele negocieri cu Moscova și ar consolida sprijinul american.

Totuși, conform unor informații obținute de Financial Times, administrația Trump ar fi condiționat aceste garanții de securitate de semnarea unui acord de pace în care Ucraina să accepte cedarea regiunii Donbas către Rusia. Zelenski a respins ideea unui "troc" și a subliniat că semnarea unui astfel de acord ar trebui să fie un act de bunăvoință, nu o concesie forțată.

Donbasul rămâne principalul punct de blocaj

Ucraina refuză să renunțe la teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit militar, iar Moscova nu acceptă niciun acord care nu include aceste pretenții la care nu a renunţat din 2024 când Vladimir Putin le-a anunţat public. 

Între timp, Rusia își continuă ofensiva. Președintele Putin susține că armata sa câștigă războiul și va lupta până când își atinge obiectivele. Atacurile recente cu rachete și drone au vizat infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând capitala Kiev în beznă și milioane de locuitori fără căldură și apă în plină iarnă, pe ger. 

Rusia a respins discuțiile despre garanțiile de securitate oferite Ucrainei. Fostul președinte Dmitri Medvedev a declarat că astfel de garanții nu pot fi unilaterale: "Nu sunt garanții doar pentru Ucraina, ci și pentru Rusia. În caz contrar, nu funcționează".

Kremlinul insistă că nu va accepta niciun armistițiu până când nu se ajunge la un acord de pace complet și nu este de acord cu desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina. În același timp, oficiali ucraineni și europeni acuză SUA că exercită presiuni asupra Kievului pentru a accepta o înțelegere, dar nu fac suficient pentru a forța Rusia să negocieze cu adevărat.

Primele discuții trilaterale dintre Ucraina, Rusia și SUA au avut loc lpe 30 şi 31 ianuarie la Abu Dhabi. Zelenski a declarat că tema centrală a fost stabilirea condițiilor posibile pentru încheierea războiului. El a menționat că s-a discutat și despre rolul Statelor Unite în monitorizarea și garantarea securității, fără a oferi alte detalii.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a afirmat că s-au înregistrat unele progrese în dialogul cu partea rusă, remarcând o schimbare semnificativă în componența delegației de la Moscova. "Sunt alți oameni. Nu am mai avut parte de lecții pseudo-istorice, cum s-a întâmplat în discuțiile de anul trecut de la Istanbul. Discuțiile de la Abu Dhabi au fost mult mai concentrate", a precizat oficialul ucrainean.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰