"Fereastra de oprotunitate" a lui Putin. De ce următorii doi ani sunt cruciali pentru Kremlin - Politico
Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei ocazia perfectă de a testa angajamentul Occidentului față de NATO. Dar unele guverne, precum și alianța în sine, consideră amenințarea exagerată, relatează Politico.
Guvernele europene se tem că Vladimir Putin va vedea acest moment ca pe o oportunitate de a ataca. Oficialii din domeniul apărării și legislatorii se tem că Kremlinul va considera următorul an sau doi, cât timp Donald Trump este încă la Casa Albă și UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară, drept momentul potrivit pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO, potrivit a trei surse politice europene. Deși războiul Rusiei din Ucraina a arătat limitele puterii Moscovei, președintele rus și-a arătat de mult timp dorința de a cuceri mai mult teritoriu.
"Ceva s-ar putea întâmpla foarte curând - există o fereastră de oportunitate pentru Rusia. […] SUA se retrag din Europa, relațiile transatlantice sunt în dezordine, iar UE nu este încă pe deplin pregătită să își asume singură responsabilitățile", a declarat pentru Politico Mika Aaltola, un membru finlandez de centru-dreapta al comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.
Ce ar putea face Rusia în următorii doi ani
Deși oficialii din apărare și factorii de decizie nu exclud ca Putin să lanseze o ofensivă terestră într-o țară NATO, aceștia spun că este puțin probabil, având în vedere cât de mul s-au întins foreţle ruse în războiul din Ucraina, potrivit unui diplomat NATO de rang înalt și a trei oficiali europeni din domeniul apărării.
În schimb, este mult mai probabil să facă ceva mai țintit sau să desfășoare o incursiune menită să creeze ambiguitate, sperând să semene diviziuni în NATO cu privire la faptul dacă acțiunea atinge sau nu pragul pentru a declanșa clauza de apărare colectivă din Articolul 5, a spus Aaltola.
Articolul 5 prevede că aliații ar trebui să considere un atac armat împotriva unuia dintre ei "ca un atac armat împotriva tuturor", însă liderul american Donald Trump a numit NATO un "tigru de hârtie". El urmează să părăsească funcția în ianuarie 2029.
Putin ar putea "escalada pe orizontală împotriva unui alt vecin, încercând să evite o negociere umilitoare cu Ucraina", a declarat Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, care a avertizat și el despre "fereastra de oportunitate" a lui Putin.
Deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut semnificativ în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, impactul deplin va avea nevoie de ani pentru a se resimți pe teren, potrivit Foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare. Blocul dorește să fie pregătit să "descurajeze în mod credibil adversarii și să răspundă oricărei agresiuni" până în 2030, potrivit documentului.
"Ar putea fi un lucru psihologic minor care să ne sperie, dacă Putin simte că o astfel de escaladare ne slăbește și ne face să ne simțim amenințați și reduce sprijinul pentru Ucraina", a spus Ville Niinistö, președintele Delegației Parlamentului European pentru cooperare parlamentară UE-Rusia și fost ministru în Finlanda, care are o frontieră de peste 1.000 de kilometri cu Rusia.
"Rusia nu este omnipotentă. […] Dar și disperarea este periculoasă", a spus el.
Ce face Trump în continuare?
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat sâmbătă că "cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice" este "dezintegrarea în curs a alianței noastre".
Dacă Putin urmărește angajamentul lui Trump față de NATO, atunci provocările sale politice interne vor conta. Dacă republicanii vor avea rezultate slabe la alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie, Trump ar putea încerca să-și recâștige baza electorală adoptând o poziție mai dură împotriva "bêtes noires"-urilor sale, NATO și Europa, și reducând și mai mult sprijinul pentru Ucraina, înaintea alegerilor prezidențiale din SUA din 2028, potrivit unui oficial european de rang înalt din domeniul apărării.
SUA au anunțat vineri că vor retrage 5.000 de militari americani din Germania. Trump a amenințat cu măsuri similare și pentru Italia și Spania.
"Există riscul unei evoluții și mai negative" în poziția SUA față de NATO, din cauza climatului politic intern, a spus oficialul din domeniul apărării. Pentru a face față amenințării, UE trebuie "să investească masiv și să investească împreună" pentru a fi pregătită să se apere.
Și, deși Rusia este slăbită, cu Ucraina penetrându-i apărarea și lovind adânc în teritoriul său, cu pierderile de trupe în creștere și cu Kievul reușind să recucerească teritorii, acest lucru nu face decât să îl facă pe Putin mai periculos pentru Europa în acest moment, a spus Aaltola, europarlamentar în domeniul afacerilor externe.
"Escaladarea conflictului [din Ucraina] către alte teatre ar putea oferi Rusiei o carte de jucat ... războiul le epuizează resursele, așa că caută o cale de ieșire", a spus Aaltola. Iar acea cale de ieșire "nu este cea a negocierilor de pace, ci extinderea conflictului".
Potenţialele ţinte ale Kremlinului
Putin are multe ținte vulnerabile din care poate alege, a spus Aaltola, iar un atac ar putea "lua multiple forme diferite", Kremlinul fiind puțin probabil să facă ceva atât de clar precum lansarea "unei incursiuni acolo unde NATO este puternic, cum ar fi frontiera poloneză".
Ar putea fi o operațiune cu drone, ar putea fi o operațiune în Marea Baltică ... ar putea fi ceva în Arctica, vizând insule mici. "Au flota fantomă, care este deja parțial militarizată. [...] Un atac cu drone nu necesită trupe, nu necesită trecerea frontierei", a spus Aaltola.
Prin lansarea unei astfel de operațiuni, Putin ar încerca să pună presiune pe aliații europeni ai Ucrainei, evitând în același timp orice posibil răspuns al SUA.
"Dacă nu există un atac peste frontieră, SUA ar putea spune că acest lucru nu este atât de important din punct de vedere strategic. [...] Sunt suprasolicitate cu resursele în Iran, așa că poate ar recomanda negocieri cu Rusia. Iar exact asta ar încerca Rusia să facă prin acest lucru", a spus Aaltola.
Între semnale de alarmă şi minimizarea ameninţării
Europa nu este unită în evaluarea severității amenințării ruse imediate. Există unele tensiuni între politicieni din țări precum Finlanda și Lituania, care trag semnale de alarmă și susțin că Europa trebuie urgent să își consolideze apărarea antirachetă și pregătirea militară, pe fondul întârzierilor în livrările de arme americane din cauza războiului din Iran, și abordarea mai prudentă din Estonia și chiar din NATO, unde oficialii spun că orice alarmism joacă în favoarea strategiei lui Putin.
Dar cei care minimalizează amenințarea riscă să adoarmă Europa într-un fals sentiment de securitate, a spus Aaltola.
Acesta "este, de fapt, cel mai rău lucru pe care îl poți crea în țările democratice. [...] Trebuie să alocăm resurse, iar dacă există un fals sentiment de securitate, atunci resursele nu sunt alocate apărării", a spus el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat într-un interviu TV că Rusia s-ar putea pregăti să facă o mișcare împotriva "unuia dintre statele baltice, de exemplu". Oficialii de rang înalt de la Kiev au spus că acestea sunt ținte din cauza sprijinului lor pentru Ucraina.
"Rușii transmit un semnal", deoarece au acuzat statele baltice că permit dronelor ucrainene să le folosească spațiul aerian, a declarat ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha jurnaliștilor.
Politicienii din statele baltice au încercat să minimizeze această amenințare. Oficialii din NATO sunt la fel de sceptici.
"Rusia este foarte ocupată în Ucraina", a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, pentru Politico. "Nu cred că are suficientă capacitate pentru a încerca" să poarte un război și în statele baltice.
Acest argument a fost susținut și de un dimplomat NATO de rang înalt și de cei trei oficiali europeni din domeniul apărării.
"Consider că este extrem de puțin probabil", a spus diplomatului NATO de rang înalt. Tendința "sinucigașă" a lui Putin "are limite, mai ales când nu există un câștig evident și imediat".
"Este clar că Rusia se vede într-o confruntare pe termen lung cu Occidentul", a declarat un al doilea oficial european de rang înalt din domeniul apărării. "Cu toate acestea, în prezent ne menținem evaluarea că nu există o amenințare militară pe termen scurt la adresa NATO, din cauza implicării Rusiei în Ucraina. Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să rămânem vigilenți, deoarece Rusia ar putea calcula greșit unitatea și hotărârea noastră", a continuat acesta.
Un "război pe două fronturi" este o "strategie foarte, foarte riscantă" pentru Putin, a spus al treilea oficial din domeniul apărării, mai ales în condițiile în care Europa "progresează puternic" în consolidarea propriilor capacități de apărare.
Dar, după cum a recunoscut Karis, Europa nu poate exclude nimic.
"Nu știi niciodată. Și nimeni nu se aștepta la războiul din Ucraina. [...] Suntem în alertă. Suntem pregătiți. Ne ținem ochii deschiși", a spus președintele Estoniei.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
