Încă o ţară acceptă invitaţia lui Trump în "Consiliul de Pace". Lista statelor care au spus "da" liderului SUA
Premierul Albaniei, Edi Rama, a acceptat invitația lansată de președintele american Donald Trump de a se alătura noului "Consiliu pentru Pace", o inițiativă controversată văzută de unii analiști drept o structură paralelă ONU, care presupune și o contribuție financiară uriașă pentru statele membre permanente. Potrivit presei străine, aproximativ 60 de ţări au fost invitate să adere la această organizaţie, iar până în prezent au răspuns pozitiv doar şase dintre acestea: Ungaria, Vietnam, Kazahstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Argentina şi Canada.
Şeful guvernului albanez a anunţat că i-a comunicat marţi preşedintelui american disponibilitatea Albaniei de deveni unul dintre membrii fondatori ai "Consiliului pentru Pace", răspunzând astfel invitaţiei primite din partea lui Trump, relatează EFE, citată de Agerpres.
"Este un privilegiu şi o onoare să-mi exprim disponibilitatea deplină de a contribui la acest efort important şi de a participa deplin la un efort comun menit să traducă o viziune în acţiune", a scris marţi premierul Edi Rama într-o declaraţie publicată pe reţelele de socializare.
"Republica Albania sprijină ferm Statele Unite ale Americii în toate eforturile de promovare a păcii, securităţii şi a unui angajament global constructiv", a adăugat premierul socialist albanez.
Au fost invitate 60 de ţări, inclusiv Rusia, Belarus şi Ucraina
Circa 60 de state au fost invitate de Trump să facă parte dintr-un "Consiliu pentru Pace" propus de liderul de la Casa Albă. Invitaţii de acest fel au fost adresate atât aliaţilor SUA cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus, Aleksandr Lukaşenko, sau premierul chinez Xi Jinping.
Astfel, Albania se alătură celorlalte state care au acceptat deja invitaţia preşedintelui american: Ungaria, Vietnam, Kazahstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Argentina şi Canada, potrivit Reuters şi PBS.
Şi Uniunea Europeană a fost invitată, dar Comisia Europeană a exprimat rezerve faţă de acceptarea invitaţiei. La fel a procedat şi Franţa, care a transmis printr-o sursă apropiată preşedintelui Emmanuel Macron că, cel puţin în stadiul actual, "nu intenţionează să dea un răspuns favorabil" acestei iniţiative ce "ridică întrebări majore, mai ales cu privire la respectarea principiilor şi structurii Organizaţiei Naţiunilor Unite, care în niciun caz nu ar trebui contestate".
Organizaţie paralelă ONU
De asemenea numeroşi comentatori văd în "Consiliul pentru Pace" propus de Trump mai degrabă un organism paralel Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi menit să urmărească realizarea intereselor SUA. În plus, ţările care doresc un loc permanent în acest consiliu vor trebui să plătească o taxă de un miliard de dolari, conform Cartei avansate de Trump.
Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume.
Textul de opt pagini al cartei critică direct "abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori", făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la "curaj" pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea "necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente".
Donald Trump va fi "primul preşedinte al Consiliului de Pace", iar puterile preşedintelui SUA vor fi foarte largi. Numai el va putea să "invite" alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture organismului şi tot el le poate revoca participarea, cu excepţia cazului în care "două treimi din statele membre" se opun, şi Trump va avea în plus dreptul să respingă prin veto deciziile votate.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
