Video Începe summit-ul NATO de la Vilnius: Când va intra Ucraina în NATO? Stoltenberg: "Dacă Ucraina nu învinge, nu mai avem despre ce aderare să discutăm"

Mai sunt câteva ore până cei mai importanţi lideri ai lumii se vor reuni la Vilnius, în Lituania pentru a decide viitorul securităţii Alienţei Nord-Atlantice. Sunt trei consilii importante astăzi pe agenda NATO, aici la Vilnius, iar de departe cel mai important lucru care va fi discutat astăzi,  este partea de plan de apărare regională. Ce înseamnă asta pentru Alianţă? Înseamnă mai mulţi militari pregătiţi să acţioneze în cazul unei invazii, în cazul unui pericol. Trei regiuni, regiunea sudică, centrală şi nordică, 300.000 de militari cu posibilitatea ca numărul acestora să crească până la 500.000 sub comanda directă a NATO. Va fi adusă de altfel în discuţie şi securitatea Mării Negre, va intra la pachet cu Marea Mediterană în aceste planuri. Ce înseamnă aceste planuri? Că se trece de la o parte de discuţie politică, la un plan de apărare concret.

Stoltenberg: "Dacă Ucraina nu învinge, nu vom mai avea despre ce aderare să discutăm"

Va fi invitat, adică este deja invitat, preşedintele Volodimir Zelenski la acest Summit. Au fost discuţii în aceste zile, şi nu numai în aceste zile, despre posibilitatea ca Ucraina să intre în NATO în acest moment. Au fost lideri care au spus: Da, acum este momentul..au fost lideri de părere că după ce va fi terminat conflictul de acolo. Deci au trecut de la partea ,,Dacă Ucraina intră în Nato"  la ,,Când Ucraina va intra în NATO?" Anul trecut la Summitul de la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate să facă parte din Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda face parte în acest an, devenind aşadar, ţara cu numărul 31 care face parte din Alianţa Nord-Atlantică.

Suedia are acum, şi ea, cale liberă pentru a deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Atlantice. După o discuţie cu secretarul general al NATO şi premierul suedez, preşedintele Turciei a renunţat la obiecţiile ridicate, de luni de zile, faţă de aderarea ţării nordice. "Încheierea procesului de aderare a Suediei la NATO este un pas istoric de care beneficiază securitatea tuturor aliaţilor din NATO în acest moment critic. Ne dă nouă, tuturor, mai multă forţă şi mai multă siguranţă", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Cu câteva ore mai devreme, preşedintele Erdogan condiţiona aprobarea pentru intrarea Suediei în NATO de redeschiderea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Cancelarul Germaniei a replicat, imediat, că nu poate exista o legătură între cele două proceduri. Suedia s-a angajat acum doar să "susţină activ" eforturile de reluare a negocierilor dintre Turcia şi Uniune. Probabil în cel mult două săptămâni, aderarea Suediei la Alianţă va fi avizată oficial de parlamentul de la Ankara, ca şi de cel din Ungaria care a renunţat, de asemenea, la obiecţiile sale.

Astfel şi-a găsit rezolvarea una din problemele majore de pe agenda summitului de la Vilnius. Dar cel mai important subiect rămâne Ucraina. Prin declaraţia de la Bucureşti, din 2008, membrii NATO au afirmat clar că viitorul Ucrainei este în cadrul Alianţei. Dar integrarea unei ţări aflate în plin război este greu de imaginat şi chiar preşedintele Zelenski acceptă acest fapt. Conducerea de la Kiev cere, însă, asigurări ferme că NATO va primi Ucraina de îndată ce va fi posibil. "Toată lumea înţelege, toţi liderii, toate ţările. Chiar dacă se exprimă poziţii diferite, este clar că Ucraina merită să fie în Alianţă. Nu acum, cât este război, dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

Consensul membrilor NATO este mai greu de atins decât în ce priveşte Suedia sau Finlanda. Statele est-europene, care resimt mai puternic ameninţarea Rusiei, pledează pentru un acces cât mai rapid al Ucrainei în Alianţa Atlantică. Germania sau Statele Unite avertizează asupra riscului unui conflict direct cu Rusia care poate duce la un război global. Şi, bineînţeles, de la Moscova vin ameninţări. "Aderarea Ucrainei la NATO va fi, absolut evident, un mare pericol pentru ţara noastră, ceea ce va necesita, bineînţeles, o reacţie dură din partea noastră", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Kievul va primi, însă, garanţii de securitate iar consiliul NATO-Ucraina va avea prima reuniune la Vilnius. Şi, ca o concesie importantă, spre deosebire de actualii membri est-europeni, Ucraina nu va avea de respectat un Plan de Acţiune pentru Aderare. La acestea se adaugă, bineînţeles, continuarea sprijinului militar şi politic împotriva agresiunii Rusiei.

"Prioritatea, acum, este să ne asigurăm că Ucraina învinge, ca o naţiune suverană şi independentă în Europa. Pentru că, dacă Ucraina nu învinge, nu vom mai avea despre ce aderare să discutăm", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Unele divergenţe există şi în privinţa acestui sprijin: Marea Britanie a criticat decizia Statelor Unite de a livra Ucrainei bombe cu fragmentaţie, interzise în peste 100 de ţări. Preşedintele Biden a discutat subiectul cu premierul britanic la Londra, unde a făcut o escală în drum spre Vilnius. Biden consideră că, fără aceste muniţii, armata ucraineană va face faţă din ce în ce mai greu invaziei. Membrii Alianţei au aprobat, pe de altă parte, planurile regionale de apărare faţă de un eventual atac al Rusiei. Blocajul venea, şi aici, din partea Turciei, care se opunea la unele formulări cu privire la Cipru.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰