Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Procesul lui Lindsay Clancy, fosta asistentă medicală din Massachusetts care şi-ar fi ucis cei trei copii, din cauza stării psihice în care se afla, a devenit unul dintre cele mai urmărite cazuri din Statele Unite. După săptămâni în care procurorii au încercat să demonstreze că femeia a acţionat calculat şi şi-a planificat faptele, apărarea a început să aducă martori care vorbesc despre degradarea rapidă a sănătăţii sale mintale, despre numeroasele medicamente prescrise şi despre presupusa psihoză postpartum care a dus la macabra tragedie.
În centrul procesului se află o întrebare pe care juraţii trebuie să o lămurească: în seara de 24 ianuarie 2023, Lindsay Clancy înţelegea ce face şi caracterul greşit al acţiunilor sale sau boala psihică îi afectase atât de grav discernământul încât nu mai putea fi considerată responsabilă penal?
Lindsay Clancy, o mamă în vârstă de 36 de ani, este acuzată de moartea celor trei copii ai săi: Cora, de 5 ani, Dawson, de 3 ani, şi Callan, în vârstă de doar 8 luni.
Ce s-ar fi întâmplat în casa familiei Clancy, în ianuarie 2023
Tragedia a avut loc pe 24 ianuarie 2023, în locuinţa familiei din Duxbury, Massachusetts. Lindsay Clancy, fostă asistentă medicală specializată inclusiv în îngrijirea femeilor aflate în travaliu şi după naştere, ar fi rămas acasă cu cei trei copii în timp ce soţul ei de atunci, Patrick Clancy, a plecat să cumpere mâncare şi un produs de la farmacie.
Potrivit probelor prezentate în instanţă, înainte de plecarea acestuia, pe telefonul lui Lindsay fusese căutat un traseu către restaurantul 3V. Ulterior, ea ar fi căutat online un laxativ pentru copii, Pedia-Lax, şi i-a trimis lui Patrick un mesaj referitor la produs.
În intervalul în care Patrick nu se afla acasă, cei trei copii au murit după ce au fost strangulaţi cu benzi elastice pentru exerciţii. Lindsay Clancy şi-ar fi provocat apoi răni la încheieturi şi la gât şi a căzut sau a sărit de la fereastra etajului al doilea al casei, într-un gest pe care apărarea şi un expert medico-legal îl descriu drept tentativă de sinucidere.
Femeia a supravieţuit, dar a rămas paralizată de la brâu în jos şi se deplasează în scaun cu rotile.
Patrick Clancy s-ar fi întors acasă şi şi-a găsit soţia grav rănită afară. Potrivit acestuia şi din relatarea lui în apelul cu dispecerul 911 prezentat juraţilor, Lindsay i-ar fi spus că cei mici sunt "în subsol". Înregistrarea apelului la 911 nu a fost făcută publică, la solicitarea lui Patrick Clancy, din cauza impactului emoţional pe care difuzarea sa l-ar putea avea.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Lindsay Clancy nu neagă că şi-a ucis copiii
Unul dintre aspectele neobişnuite ale procesului este că apărarea nu contestă faptul că Lindsay Clancy a provocat moartea copiilor. Ea a pledat nevinovată la acuzaţiile de omor, invocând lipsa responsabilităţii penale din cauza bolii psihice.
Avocaţii săi susţin că femeia suferea de psihoză postpartum, depresie severă şi, potrivit expertului apărării Paul Zeizel, de tulburare bipolară asociată cu psihoză postpartum.
Apărarea mai susţine că starea sa a fost agravată de tratamentele medicamentoase primite în lunile anterioare tragediei.
Procurorii prezintă însă o cu totul altă versiune. Ei afirmă că Lindsay Clancy şi-a planificat acţiunile, că ştia ce face şi că şi-a trimis intenţionat soţul de acasă pentru a rămâne singură cu cei trei copii.
Procurorii: crimele au fost intenţionate şi planificate
Acuzarea a construit cazul în jurul ideii de premeditare. Procurorii au prezentat căutări pe internet, date din telefon şi Apple Watch, mesaje, însemnări personale şi mărturii ale medicilor care au tratat-o.
Unul dintre argumentele lor este că Lindsay Clancy putea funcţiona aparent normal înainte de moartea copiilor.
În ziua tragediei, familia petrecuse timp afară şi construise un om de zăpadă. Patrick Clancy le-a spus juraţilor că soţia lui părea să aibă "una dintre cele mai bune zile".
Mai târziu, ea i-ar fi cerut să meargă după mâncare şi la farmacie. Pentru acuzare, acest comportament şi alte acţiuni ale femeii reprezintă indicii că putea gândi şi planifica. Apărarea susţine însă că tocmai alternanţa dintre perioadele în care o persoană pare funcţională şi episoadele psihotice poate apărea în psihoza postpartum.
Ce a înregistrat Apple Watch în ultimele minute înainte de tragedie
Una dintre cele mai tehnice părţi ale procesului a fost prezentarea datelor extrase din iPhone-ul şi Apple Watch-ul lui Lindsay Clancy.
Ian Whiffin, specialist în criminalistică digitală la Cellebrite, a analizat datele de pe un iPhone 13 şi dispozitivele asociate. Potrivit mărturiei sale, ultima măsurare a pulsului înregistrată de Apple Watch a fost la ora 17:23:52.
Pulsul era de 57 de bătăi pe minut. Pe parcursul zilei, valorile înregistrate se situaseră aproximativ între 50 şi 122 de bătăi pe minut, media fiind în jurul valorii de 80-90. După ora 17:23:52, ceasul nu a mai înregistrat pulsul.
Expertul nu a putut explica de ce. Dispozitivul putea fi dat jos, oprit sau putea rămâne fără baterie.
Telefonul a înregistrat urcarea a două etaje
La aproximativ zece minute după ultima măsurare a pulsului, iPhone-ul a detectat o schimbare de nivel echivalentă cu urcarea unui etaj. O a doua urcare a fost înregistrată în jurul orei 17:38.
Whiffin a explicat că un telefon consideră că utilizatorul a urcat un etaj atunci când senzorii detectează mişcare combinată cu o diferenţă de altitudine de aproximativ 3 metri.
La 17:33, Patrick Clancy şi-a sunat soţia. În jurnalul telefonului, convorbirea apare cu durata zero, însă expertul a spus că datele indică faptul că apelul fusese preluat. Aproximativ un minut mai târziu, de pe telefonul lui Lindsay a fost efectuat un apel către Patrick, care a durat 14 secunde.
Telefonul fusese deblocat ultima dată în jurul orei 17:13 şi blocat aproximativ două minute mai târziu. Expertul a explicat că un apel poate fi returnat direct din notificarea afişată pe ecran fără ca telefonul să fie deblocat.
A doua urcare a unui etaj a fost detectată în jurul orei 17:38. După acel moment, datele oferă foarte puţine informaţii.
"După ora 17.38, este practic un blackout", a remarcat avocatul apărării Kevin Reddington.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Expertul a fost de acord că, după această oră, datele nu mai arată ce se întâmpla în casă.
Intervalul în care ar fi murit copiii
Probele şi înregistrările telefonice plasează tragedia într-un interval relativ îngust, aproximativ între orele 17:34 şi 18:09, cât timp Patrick era plecat la magazin.
Nu există însă o singură înregistrare digitală care să stabilească minutul exact în care au fost ucişi copiii. Patrick a sunat din nou la 18:09, însă nu a primit răspuns.
Apărarea a insistat şi asupra unei limite importante a probelor digitale: telefonul şi ceasul urmăresc dispozitivele, nu pot demonstra cu certitudine cine le purta în fiecare secundă sau ce făcea persoana respectivă. Whiffin a admis acest lucru.
El a mai recunoscut că datele Apple Health pot conţine mici diferenţe şi că un iPhone şi un Apple Watch pot înregistra aceeaşi mişcare cu timpi uşor diferiţi. Expertul a spus că a eliminat înregistrările suprapuse pentru a evita dublarea mişcărilor.
Căutările pe care le-ar fi făcut Lindsay Clancy înainte de moartea copiilor
Telefonul a oferit anchetatorilor acces şi la istoricul căutărilor sale.
Printre expresiile prezentate în proces s-au numărat:
- "în cât timp începe să îşi facă efectul Wellbutrin"
- "ketamină pentru ideaţie suicidară"
- "simptomele psihozei postpartum"
- "simptome de psihoză"
- "schizofrenie"
- "halucinaţii"
- "intruziv".
Cu patru zile înainte de moartea copiilor, potrivit mărturiei detectivului Timothy Chiappini, Lindsay ar fi căutat şi "Poţi trata un sociopat?".
Apărarea a pus însă accentul pe alte căutări, printre care "cum poţi tăia gâtul ca să mori" şi o întrebare despre posibilitatea dezactivării airbagurilor unui Kia Sorento, maşina femeii. Pentru avocaţii ei, acestea sunt importante deoarece ar susţine ideea unei deteriorări grave a sănătăţii mintale şi a unor gânduri suicidare. Ori poate pentru ipoteza adoptată în mediul online, potrivit căreia - nu Lindsay ar fi criminala, ci soţul ei.
Jurnalul secret din telefon: "Vreau să mă simt fericită"
În aplicaţia de notiţe a telefonului au fost găsite texte asemănătoare unui jurnal. Unul dintre ele, datat 25 octombrie 2022, a fost citit în instanţă de investigatorul Timothy Chiappini.
Lindsay scria că este tristă şi deprimată pentru că nu reuşeşte să fie părinte foarte bun pentru al treilea copil aşa cum fusese pentru primul. Spunea că regretă faptul că nu mai alăptează şi că nu se simte la fel de apropiată de Callan.
În aceeaşi notiţă recunoştea că simţea uneori resentimente faţă de ceilalţi copii, pentru că aceştia o împiedicau să îi ofere celui mic aceeaşi atenţie pe care o primise primul copil. Totodată, scria că ştie că acest sentiment nu este corect faţă de ei şi că îşi doreşte să fie o mamă foarte bună pentru fiecare copil, în mod egal.
În alte pasaje spunea că îşi iubeşte copiii, că îşi doreşte să simtă din nou conexiunea cu ei şi că se teme îngrozitor că li s-ar putea întâmpla ceva sau că ar putea face ea o greşeală care să le afecteze dezvoltarea.
Lindsay nota şi că toată viaţa îşi dorise mulţi copii şi că nu era sigură că vrea ca Callan să fie ultimul.
Rezerve faţă de tratamentul medicamentos
În jurnal apar şi îndoielile sale faţă de medicamente.
"Vreau să mă simt fericită", scria ea într-unul dintre pasaje. Spunea însă că ar prefera să se simtă "autentic" fericită şi nu ca şi cum starea ar fi produsă artificial. Aceste însemnări au devenit importante atât pentru acuzare, cât şi pentru apărare.
Procurorii încearcă să demonstreze că Lindsay era capabilă să reflecteze coerent asupra stării sale.
Apărarea susţine că textele documentează deteriorarea sănătăţii sale psihice cu luni înainte de tragedie.
Mama ei: "Ne-a spus că avea gânduri să le facă rău copiilor"
După ce acuzarea şi-a încheiat prezentarea probelor, pe 17 august, apărarea a chemat-o la bară pe Paula Musgrove, mama lui Lindsay.
Aceasta a relatat o conversaţie din decembrie 2022 între fiica ei, Patrick şi ea. Lindsay era foarte nervoasă şi le-a spus că trebuie să le mărturisească ceva.
"Ne-a spus că avea gânduri să le facă rău copiilor", a declarat Paula Musgrove.
Procurorul Jennifer Sprague a întrebat-o în timpul interogatoriului dacă această mărturisire a făcut-o să creadă că nepoţii erau în pericol sau dacă s-a gândit că Lindsay ar trebui internată într-o unitate psihiatrică.
Mama a răspuns că nu.
Mesajul trimis mamei: "Ceva este în neregulă"
Paula Musgrove a prezentat şi un mesaj pe care fiica sa i l-ar fi trimis în perioada în care starea ei psihică se deteriora. Lindsay îi cerea să vină să stea cu ea.
Spunea că este foarte bolnavă, că "ceva este în neregulă", că avusese o noapte cu insomnie severă şi nu ştia cum va trece peste zi. Mai spunea că începuse un medicament prescris pentru anxietate, dar avea impresia că acesta îi înrăutăţeşte starea şi că se simte nesigură.
"Este foarte înfricoşător şi nu vreau să fiu singură", îi scria mamei. Paula a acceptat să vină.
Într-un alt moment, potrivit mărturiei sale, Lindsay i-a cerut chiar să doarmă lângă ea pentru a o ajuta să se liniştească.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
"Medicamentele îi distrugeau mintea"
Mama a declarat că, în zilele dinaintea morţii copiilor, fiica ei devenise paranoică şi spunea că nu îşi mai aminteşte anumite lucruri. Paula Musgrove a descris schimbarea ca fiind profundă.
"Nu era ea", a spus în instanţă. Lindsay i-ar fi mărturisit: "Asta nu sunt eu. Vreau doar să mă simt mai bine şi să mă bucur din nou de copiii mei".
În timpul mărturiei mamei sale, Lindsay Clancy a izbucnit în lacrimi. Paula a mai spus că fiica ei îşi dorise întotdeauna să fie mamă şi că, înainte de deteriorarea sănătăţii sale psihice, o considera o mamă iubitoare şi foarte implicată.
Sora lui Lindsay a observat şi ea schimbările
Allison Ozga, sora lui Lindsay, a depus de asemenea mărturie. Ea a spus că de Ziua Recunoştinţei, în 2022, Lindsay "nu arăta bine", părea lipsită de energie şi diferită de persoana pe care o cunoscuse. În decembrie, starea s-ar fi agravat.
Lindsay vorbea despre depresie, gânduri suicidare şi insomnie şi spunea că nu se mai simţea ea însăşi.
La aniversarea Corei din ianuarie, Ozga a avut impresia că sora ei doar "trecea prin stări grele", încercând să funcţioneze deşi continua să sufere. Ozga este asistent social autorizat şi avea obligaţia profesională de a raporta anumite situaţii de risc. Procurorii au întrebat-o dacă a considerat vreodată că starea surorii sale era suficient de periculoasă pentru a face o astfel de sesizare. A răspuns că nu.
Psihiatrul care a tratat-o: nu părea psihotică
Un martor important al acuzării a fost medicul psihiatru Jennifer Tufts. Tufts a avut 14 consultaţii prin telemedicină cu Lindsay Clancy într-un interval de aproximativ patru luni.
Ultima consultaţie a avut loc chiar cu o zi înainte de moartea copiilor. Medicul a declarat că Lindsay nu i-a părut niciodată psihotică. Ea i-a relatat însă că se simţea amorţită emoţional şi că nu putea dormi.
Potrivit lui Tufts, Lindsay a negat că ar fi în acel moment suicidară, dar a spus că se simţea aproape de acel punct.
Psihiatrul nu ştia despre gândurile de a le face rău copiilor
Avocatul Kevin Reddington a întrebat-o pe Tufts dacă ştia că pacienta îi spusese soţului că avusese gânduri de a le face rău copiilor. Tufts a răspuns că nu.
Dacă ar fi ştiut, a spus ea, ar fi fost foarte îngrijorată.
Această informaţie a devenit unul dintre punctele centrale ale apărării: oamenii apropiaţi lui Lindsay ştiau despre asemenea gânduri, dar informaţia nu ajunsese neapărat la medicii care o tratau. De asemenea, mărturia depusă de medicul psihiatru a stârnit rumoare în mediul online: oamenii au acuzat-o pe Jennifer Tufts de lipsă de empatie, răspunzând la aproape orice întrebare cu "Nu îmi aduc aminte" şi afişând un comportament neobişnuit, arogant, iar pe alocuri nepotrivit de "zâmbitor".
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Cel puţin 10 medicamente încercate în căutarea unui tratament
Tufts a declarat că Lindsay încercase cel puţin 10 medicamente în încercarea de a controla anxietatea şi depresia.
Lista prezentată în materialele procesului este însă mult mai lungă dacă sunt numărate toate prescripţiile, schimbările de doză şi medicamentele recomandate de diferiţi furnizori.
Printre acestea se numără sertralină, lorazepam, hydroxyzine, buspirone, trazodone, fluoxetine, zolpidem, mirtazapine, clonazepam, quetiapine, diazepam, lamotrigine şi amitriptyline.
Unele au fost prescrise în doze diferite, în zile diferite, de mai mulţi medici sau asistenţi medicali.
Documentele citate menţionează următoarele prescripţii:
- 15 septembrie 2022: Sertraline 25 mg – Jennifer Tufts;
- 21 octombrie: Lorazepam 0,5 mg – Jennifer Tufts;
- 26 octombrie: Hydroxyzine 25 mg – Jennifer Tufts;
- 26 octombrie: Lorazepam 1 mg – Jennifer Tufts;
- 26 octombrie: Buspirone 5 mg – Jennifer Tufts;
- 2 noiembrie: Lorazepam 0,5 mg – Jennifer Tufts;
- 9 noiembrie: Buspirone 5 mg – Jennifer Tufts;
- 16 noiembrie: Trazodone 50 mg – Kayvon Izadpanah;
- 21 noiembrie: Fluoxetine 10 mg – Julie Paul;
- 25 noiembrie: Zolpidem 5 mg – Julie Paul;
- 25 noiembrie: Mirtazapine 7,5 mg – Julie Paul;
- 25 noiembrie: Clonazepam 0,5 mg – Julie Paul;
- 30 noiembrie: Quetiapine 25 mg – Rebecca Jollatta;
- 6 decembrie: Diazepam 5 mg – Rebecca Jollatta;
- 7 decembrie: Diazepam 5 mg – Rebecca Jollatta;
- 7 decembrie: Quetiapine 100 mg – Rebecca Jollatta;
- 9 decembrie: Diazepam 5 mg – Rebecca Jollatta;
- 13 decembrie: Diazepam 2 mg – Rebecca Jollatta;
- 16 decembrie: Lamotrigine 25 mg – Jennifer Tufts;
- 19 decembrie: Diazepam 2 mg – Rebecca Jollatta;
- 19 decembrie: Quetiapine ER 300 mg – Rebecca Jollatta;
- 21 decembrie: Quetiapine 100 mg – Rebecca Jollatta;
- 22 decembrie: Quetiapine 25 mg – Rebecca Jollatta;
- 5 ianuarie 2023: Trazodone 50 mg – Alia Goodheart;
- 5 ianuarie: Lorazepam 1 mg – Alia Goodheart;
- 9 ianuarie: Diazepam 5 mg – Jennifer Tufts;
- 12 ianuarie: Trazodone 150 mg – Jennifer Tufts;
- 13 ianuarie: Diazepam 2 mg – Rebecca Jollatta;
- 16 ianuarie: Diazepam 2 mg – Jennifer Tufts;
- 16 ianuarie: Amitriptyline 10 mg – Jennifer Tufts;
- 19 ianuarie: Diazepam 2 mg – Rebecca Jollatta;
- 23 ianuarie: Diazepam 2 mg – Jennifer Tufts.
Apărarea descrie această succesiune de tratamente drept o "supramedicaţie" care ar fi contribuit la deteriorarea stării lui Lindsay.
Aceasta este însă poziţia apărării şi face şi obiectul unor procese civile, nu o concluzie definitivă stabilită în procesul penal.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Disputa din instanţă cu Jennifer Tufts
Mărturia psihiatrului Jennifer Tufts a produs unele dintre cele mai tensionate schimburi dintre apărare şi un martor.
Reddington a pus sub semnul întrebării experienţa acesteia în psihiatria perinatală şi modul în care se prezenta profesional.
Tufts a respins ideea că s-ar fi prezentat în mod fals drept expert. Într-un alt schimb, avocatul a analizat notiţele făcute de medic după una dintre consultaţii.
În acestea apăreau insomnia, ritmul cardiac accelerat, anxietatea severă şi grijile legate de copii, bebeluş şi somn.
O formulare ambiguă din însemnări a dus la o dispută între cei doi despre dacă Lindsay prezenta sau nu vorbire accelerată ori comportament hipomaniacal. Tufts a insistat că ştia ce intenţionase să noteze, chiar dacă în document nu notase asemenea. "Nu mă interesează că nu scrie, eu ştiu ce am vrut să spun", a răspuns ea la un momentdat, în boxa martorilor.
Tratamentul cu Zoloft şi avertismentul privind gândurile suicidare
Tufts i-a prescris lui Lindsay şi Zoloft, numele comercial al sertralinei. În instanţă a fost discutat avertismentul potrivit căruia acest medicament şi alte antidepresive pot creşte riscul gândurilor sau comportamentelor suicidare la unele persoane tinere.
Tufts a subliniat că avertismentul respectiv priveşte în special persoane de până la 24 de ani şi a spus că nu consideră că există dovezi pentru acelaşi efect la adulţii peste această vârstă. Totuşi, declaraţiile făcute de apropiaţi par să o contrazică.
Apărarea susţine că un spital ar fi refuzat-o din cauza numărului de medicamente
Consilierul în sănătate mintală Latiesha Dukes, care a purtat discuţii cu Lindsay în programul perinatal de sănătate comportamentală al South Shore în noiembrie şi decembrie 2022, a fost şi ea chemată la bară.
Apărarea a susţinut că Lindsay fusese refuzată de Women and Infants Hospital din Rhode Island din cauza îngrijorărilor legate de cantitatea de medicamente pe care o lua. Dukes a spus că nu ştia că acesta ar fi fost motivul şi că informaţia o surprindea.
Ea a confirmat însă că Lindsay relatase idei suicidare intruzive şi persistente, fără un plan concret.
Dukes a spus că tocmai aceste idei au determinat-o să o trimită către Women and Infants Hospital.
Expertul apărării: "Nu înţelegea caracterul greşit al faptei"
Unul dintre cei mai importanţi martori pentru apărare este psihologul clinician şi criminalist Paul Zeizel.
El a declarat că, în opinia sa, Lindsay Clancy suferea de o boală psihică gravă la momentul faptelor. Zeizel a vorbit despre tulburare bipolară asociată cu psihoză postpartum.
Potrivit concluziei sale, Lindsay nu ar fi fost capabilă să îşi conformeze comportamentul legii şi nu ar fi înţeles caracterul greşit al acţiunilor.
Acesta este exact punctul juridic central pentru avocaţii apărării.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Apărarea spune că o persoană psihotică poate părea normală
Procurorii au insistat asupra faptului că Lindsay putea face lucruri obişnuite în ziua tragediei: să stea cu familia, să îşi ducă fiica la medic, să folosească telefonul, să caute informaţii online sau să comunice cu soţul.
Zeizel a explicat însă juraţilor că o persoană aflată într-un episod psihotic poate continua, în anumite momente, să îndeplinească sarcini aparent normale. Cu alte cuvinte, faptul că funcţiona exterior nu exclude, în opinia expertului, existenţa unei psihoze. Ba din contră, întocmai astfel de dereglări de la un moment la altul pot indica prezenţa unei psihoze postpartum.
Vocea pe care Lindsay susţine că a auzit-o
Unul dintre cele mai contestate elemente ale apărării este afirmaţia lui Lindsay că ar fi auzit o voce masculină care îi ordona să îşi ucidă copiii şi apoi să se sinucidă. Potrivit lui Zeizel, Lindsay i-ar fi spus soţului după tragedie că vocea i-a transmis că nu are de ales şi că trebuie să îşi omoare copiii, apoi pe ea însăşi.
Apărarea spune că ea a vorbit şi cu un expert de la Brigham and Women's Hospital despre această voce.
Procurorii au ridicat însă repetat întrebarea: când a apărut prima dată această poveste?
Martorii apropiaţi şi medicii care au depus mărturie au spus că Lindsay nu le relatase anterior tragediei că auzea voci.
Teoria poliţiei că psihologul ar fi "plantat" povestea vocilor
În timpul audierii sergentului Dan Lawlor, procesul a avut un moment tensionat. Avocatul Kevin Reddington a scos la iveală faptul că anchetatorii discutaseră o teorie potrivit căreia Paul Zeizel ar fi putut să îi sugereze lui Lindsay să spună că auzea voci. Zeizel o vizitase în spital la câteva zile după moartea copiilor şi îi permisese să îl sune pe Patrick de pe telefonul său.
În acea convorbire, Lindsay ar fi vorbit despre voci. Lawlor a recunoscut că această ipoteză fusese discutată între poliţişti, potrivit Daily Mail. Întrebat dacă exista o bază investigativă concretă pentru ea, a admis însă că era doar o teorie şi că nu existau probe care să demonstreze că Zeizel îi spusese ce să declare.
Momentul a fost considerat important pentru apărare deoarece juraţii au aflat nu doar despre suspiciunea anchetatorilor, ci şi despre lipsa dovezilor care să o susţină.
Cum este Lindsay în spitalul psihiatric
Paul Zeizel a vorbit şi despre comportamentul femeii, care se află internată la Tewksbury Hospital.
El a spus că este bine văzută de personal şi de ceilalţi din unitate. Are zile bune şi zile rele, potrivit expertului. Zeizel a insistat însă că nu trăieşte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. A spus că vorbeşte despre copii, că îi iubeşte, le duce dorul şi se gândeşte la ei permanent.
Potrivit mărturiei sale, Lindsay nu a mai raportat că aude voci după 2023.
Ce este psihoza postpartum
Procesul a readus în atenţia publică psihoza postpartum, o afecţiune rară şi gravă care poate apărea după ce mama dă naştere şi este considerată de specialiştii citaţi în materialele furnizate drept o urgenţă medicală.
Susan Hatters-Friedman, profesor de psihiatrie criminalistică la Case Western Reserve University, a explicat că psihoza presupune pierderea contactului cu realitatea. Simptomele pot include halucinaţii, convingeri false fixe, iritabilitate, schimbări de dispoziţie, insomnie şi o stare asemănătoare delirului.
Experţii citaţi spun că simptomele pot apărea foarte repede.
O persoană poate părea bine într-un moment şi îşi poate pierde contactul cu realitatea la scurt timp după aceea.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
"Poate părea bine un minut şi foarte bolnavă puţin mai târziu"
Jennifer Payne, specialistă în psihiatrie reproductivă la University of Virginia, a descris această alternanţă drept una dintre caracteristicile importante ale bolii.
Acesta este şi unul dintre argumentele folosite pentru a explica contrastul dintre comportamentul aparent normal al lui Lindsay în ziua tragediei şi ceea ce s-a întâmplat seara.
Patrick Clancy le-a spus juraţilor că în acea zi soţia lui părea să se simtă foarte bine. Cu toate acestea, în lunile precedente existaseră insomnie, depresie, gânduri suicidare şi, potrivit familiei, gânduri de a le face rău copiilor.
Cauzele psihozei postpartum nu sunt pe deplin înţelese
Specialiştii citaţi spun că mecanismul exact nu este cunoscut. Ar putea exista legături cu schimbările hormonale şi stresul de după naştere.
Istoricul de probleme de sănătate mintală pare, de asemenea, să joace un rol în unele cazuri. În materialele furnizate este subliniat şi faptul că psihoza postpartum nu apare ca diagnostic distinct de sine stătător în DSM-5, manualul de referinţă al American Psychiatric Association, potrivit CBS News.
De ce specialiştii vor recunoaşterea mai clară a psihozei postpartum
Veerle Bergink, profesor de psihiatrie şi director al Mount Sinai Women's Mental Health Center, este unul dintre specialiştii care susţin recunoaşterea mai clară a psihozei postpartum.
Ea spune că absenţa unor criterii diagnostice distincte are efecte în lanţ: mai puţină educaţie medicală, mai puţină cercetare, finanţare redusă şi dificultăţi în construirea unor sisteme de tratament.
Meghan Cliffel, care a suferit personal un episod de psihoză postpartum după naşterea celui de-al doilea copil, a descris lipsa acestei recunoaşteri drept o formă de "ştergere" a experienţelor pacientelor.
Cazul unei alte mame arată cât de repede pot apărea simptomele
Cliffel avea opt luni de la naşterea celei de-a doua fiice când a început să aibă halucinaţii. A devenit convinsă că este urmărită, că cineva încearcă să o recruteze într-un cult şi că lumea, inclusiv propriul soţ, era împotriva ei şi a copiilor.
În aproximativ 24 de ore a fost transportată la un spital psihiatric. A stat internată 12 zile. Experţii folosesc astfel de cazuri pentru a arăta cât de rapid se poate instala pierderea contactului cu realitatea.
Cum se tratează psihoza postpartum
Specialiştii subliniază că afecţiunea este tratabilă. Litiul este folosit frecvent ca stabilizator al dispoziţiei şi poate fi administrat şi pentru prevenirea recăderilor.
În funcţie de pacientă şi simptome, pot fi folosite medicamente antipsihotice sau terapia electroconvulsivă. În multe cazuri este necesară internarea într-o unitate psihiatrică.
Cliffel a urmat psihoterapie, EMDR şi tratament cu litiu timp de un an, spune CNN. Ulterior a mai avut un copil, iar după naştere a început imediat din nou tratamentul cu litiu pentru prevenirea unui nou episod.
Cazurile în care sunt răniţi copiii sunt rare
Experţii citaţi au insistat că ceea ce s-a întâmplat în familia Clancy reprezintă un rezultat extrem şi rar. Cercetările invocate în materialele furnizate estimează că femeile cu psihoză postpartum îşi rănesc sau îşi ucid copiii în aproximativ 1% până la 4% dintre cazuri.
Afecţiunea nu trebuie, aşadar, asociată automat cu violenţa.
Două zile în care Lindsay a izbucnit în plâns în sala de judecată
Procesul a avut şi numeroase momente cu puternic impact emoţional. Lindsay Clancy a izbucnit de nenumărate ori în plâns.
Pe 12 august, în timp ce medicii legişti descriau rănile copiilor, aceasta a avut un moment extrem de dificil. A spus "nu pot face asta", timp în care nu se mai putea opri din plâns.
Judecătorul William Sullivan a întrerupt şedinţa şi a dispus scoaterea juriului din sală. Lindsay a fost transportată afară în scaunul cu rotile, în timp ce plângea.
După revenirea în sală, William Sullivan le-a reamintit juraţilor obligaţia lor. Le-a spus că verdictul trebuie să se bazeze exclusiv pe probe şi nu pe simpatie, furie, pasiune sau prejudecăţi. Mai mulţi juraţi au fost văzuţi plângând în timpul mărturiilor medico-legale.
Şi părinţii lui Lindsay, Mike şi Paula Musgrove au fost vizibili afectaţi în timpul declaraţiilor şi publicării imaginilor.
Fotografiile de la autopsie nu vor fi făcute publice
În faţa juriului au fost prezentate fotografii de la autopsiile copiilor, însă acestea nu au fost afişate publicului larg din sala de judecată.
La solicitarea lui Patrick Clancy, instanţa a decis că imaginile şi apelul la 911 nu vor fi distribuite public.
Medicii legişti au prezentat constatările privind cauzele morţii, potrivit CBS News. În cazul lui Callan, bebeluşul a fost resuscitat temporar după ce a fost găsit şi a murit trei zile mai târziu, după retragerea suportului vital.
Cauza oficială a morţii sale a fost legată de complicaţiile asfixiei mecanice.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Expertul medico-legal şi controversa privind căderea de la fereastră
Pe reţelele sociale au circulat teorii potrivit cărora Lindsay nu ar fi sărit singură de la fereastră sau ar fi fost împinsă.
Unele persoane şi-au filmat propriile "reconstituiri" pentru a pune sub semnul întrebării versiunea tentativei de sinucidere.
În instanţă, medicul legist Elizabeth Laposata a declarat însă că rănile lui Lindsay sunt compatibile cu o cădere cu capul înainte de la fereastră. Ea a descris o fractură Jefferson, o leziune care poate apărea atunci când o persoană loveşte cu capul o suprafaţă dură, comparând mecanismul cu o săritură într-un bazin şi lovirea fundului acestuia.
Laposata a mai analizat rănile de la încheieturi şi gât şi le-a considerat compatibile cu o tentativă de sinucidere.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Procurorii au pus sub semnul întrebării mecanismul căderii
Acuzarea a ridicat totuşi întrebări despre modul în care Lindsay a ajuns la sol, într-un mod neaşteptat pentru public, atitudinea acestora sugerând neclarităţi asupra întâmplării faptelor sau chiar prezenţa unei alte persoane.
Procurorii au indicat inclusiv urmele de sânge de pe şindrila exterioară şi au sugerat posibilitatea ca femeia să se fi ţinut de marginea ferestrei înainte să cadă.
Jennifer Sprague a întrebat-o insistent pe Laposata cum este posibil ca Lindsay să fi căzut cu capul înainte pe pământul îngheţat fără să prezinte răni externe evidente pe partea superioară a capului. Expertul şi-a menţinut concluzia.
Părerea educatoarelor copiilor în privinţa mamei
În proces au fost audiaţi şi profesorii copiilor. Susan Bertolo, una dintre educatoarele Corei, a povestit despre ultima zi în care a văzut-o pe fetiţă.
Cu o zi înainte de tragedie, Cora folosise toaleta mai des decât de obicei, iar personalul devenise îngrijorat. Lindsay a spus că fiica ei avea programare la medic în ziua următoare.
O altă educatoare, Stephanie Williams, a spus că fetiţa se plângea de dureri de burtă şi nu voia să se ridice după somnul de prânz. Lindsay ar fi intrat în clasă, ar fi luat-o cu grijă şi i-ar fi spus că merg să îl ia şi pe Dawson şi apoi se duc acasă.
Educatoarea a descris-o pe Lindsay drept o mamă iubitoare care părea să ţină foarte mult la copii.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Socrul lui Lindsay: "Era o mamă foarte bună"
Christopher Clancy, tatăl lui Patrick, a depus şi el mărturie. El a descris-o pe Lindsay înainte de tragedie drept foarte protectoare şi cu un adevărat spirit matern.
În lunile anterioare, observase însă momente în care părea absentă, privea în gol şi nu interacţiona.Ştia că nu dormea bine şi că nu se simţea bine. Fiul său îi spusese că este foarte îngrijorat pentru ea.
Christopher a afirmat totuşi că o considera o mamă "foarte bună".
Bunicii fuseseră invitaţi la cină chiar în seara tragediei
Un detaliu dureros a apărut în mărturia lui Christopher. Patrick şi Lindsay îi invitaseră pe el şi pe soţia sa, Sue, la cină în seara de 24 ianuarie. Cei doi aveau însă alte planuri şi nu au venit. Mai târziu, Christopher a primit telefonul în care fiul său îi spunea ce se întâmplase.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Întrebarea procurorului despre "păcatul de moarte"
Mărturia lui Sue Clancy, mama lui Patrick, a generat un alt moment controversat. Procurorul Shanan Buckingham a întrebat-o dacă este membră activă a Bisericii Catolice.
După ce Sue a răspuns afirmativ, Buckingham a continuat întrebând dacă ştie că omorul este considerat "păcat de moarte".
Avocatul apărării a obiectat imediat. După o discuţie cu judecătorul, întrebarea şi răspunsul au fost eliminate din dosarul pe care juraţii îl pot lua în considerare.Schimbul a provocat ulterior critici pe reţelele sociale.
Fundele purtate de procuror, un alt subiect de controversă
Shanan Buckingham a atras atenţia şi prin faptul că a purtat funde în păr în mai multe zile ale procesului. În pledoaria de deschidere, ea menţionase că Cora iubea să poarte funde. Unele comentarii publice şi analişti juridici citaţi în materialele furnizate au pus sub semnul întrebării oportunitatea gestului.
Buckingham nu a confirmat public că fundele sunt purtate ca omagiu pentru copil.
Judecătorul a refuzat audierea unei terapeute care criticase prezentarea unui spital
Emily Thorndike, terapeută şi utilizatoare TikTok, a încercat să depună mărturie după ce a urmărit procesul.
Ea lucrase anterior la spitalul psihiatric McLean, unde Lindsay fusese internată în decembrie 2022.
Thorndike considera că modul în care procurorii descriseseră instituţia ar fi fost înşelător. Judecătorul William Sullivan a decis însă că nu poate depune mărturie, în ciuda faptului că o mare majoritate a internauţilor aşteptau cu mare interes declaraţiile ei.
Thorndike părăsise spitalul cu aproximativ un an înainte ca Lindsay să fie internată acolo.
Procesul a fost întrerupt brusc într-una dintre zile
Într-o altă zi de audieri, judecătorul a anunţat pe neaşteptate că şedinţa se încheie anticipat din cauza unei "circumstanţe neprevăzute".
El le-a cerut juraţilor să nu speculeze asupra motivului şi să nu considere incidentul în avantajul sau dezavantajul vreuneia dintre părţi.
Materialele furnizate nu precizează natura acelei situaţii.
Apărarea a cerut achitarea înainte de prezentarea propriului caz
După ce procurorii şi-au încheiat cazul, Kevin Reddington a depus o cerere prin care solicita ca Lindsay Clancy să fie declarată nevinovată.
El a argumentat că inclusiv probele prezentate de stat ar demonstra "covârşitor" că femeia suferea de o boală sau tulburare mintală la momentul faptelor.
Alternativ, avocatul a cerut reducerea acuzaţiilor cel puţin la omor de gradul al doilea. Judecătorul a respins cererea. Pe lângă procesul penal, există şi litigii civile. Atât Lindsay Clancy, cât şi fostul său soţ, Patrick, au intentat separat acţiuni împotriva unor medici, terapeuţi şi alţi furnizori de servicii medicale.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Ei susţin că Lindsay ar fi fost supramedicată şi că afecţiunea psihiatrică postpartum nu ar fi fost diagnosticată şi tratată corespunzător. Jennifer Tufts, Alia Goodheart şi Latiesha Dukes se numără printre medicii menţionaţi în relatările despre aceste procese. În materialele furnizate, unii dintre medici au susţinut inclusiv că moartea copiilor nu era un rezultat care putea fi prevăzut în mod rezonabil.
Patrick Clancy şi-a iertat public fosta soţie
Patrick Clancy a avut o poziţie neobişnuită pentru un caz penal de asemenea amploare.
La scurt timp după tragedie, el a cerut public oamenilor să găsească puterea de a o ierta pe Lindsay, aşa cum spunea că a făcut şi el.
Ulterior, a declarat pentru The New Yorker: "Nu eram căsătorit cu un monstru. Eram căsătorit cu cineva care s-a îmbolnăvit". În proces, Patrick a descris-o drept o mamă iubitoare înainte ca sănătatea ei psihică să se deterioreze.
El a spus că medicii nu l-au avertizat că soţia lui ar putea avea psihoză postpartum şi nici că nu ar trebui lăsată singură cu copiii.
Patrick şi-a refăcut viaţa după tragedie
Potrivit informaţiilor furnizate de Daily Mail, Patrick Clancy s-a mutat în New York la câteva luni după moartea copiilor şi s-a recăsătorit, dat fiind faptul că după tragediei între cei doi a fost intentat divorţul.
Noua sa soţie este medicul specialist în fertilitate Rachel Danis. Cei doi s-ar fi căsătorit în aprilie 2026, la Ladies Pavilion din Central Park.
În 2024, Patrick a fondat organizaţia de sănătate mintală Heard with Love în memoria Corei, a lui Dawson şi a lui Callan. În acelaşi an, a strâns aproximativ 75.000 de dolari pentru Boston Children's Hospital în timp ce a participat la Maratonul din Boston. Apropiaţii săi spun că s-a sprijinit mult şi pe credinţa catolică şi pe activităţi caritabile în încercarea de a-şi reconstrui viaţa.
Lindsay Clancy, mama acuzată că şi-a ucis cei 3 copii. Psihoza postpartum şi probele cazului care a şocat SUA
Profimedia
Ce riscă Lindsay Clancy dacă este găsită vinovată
Miza procesului este uriaşă.
Dacă juraţii acceptă versiunea acuzării şi o găsesc vinovată de omor de gradul întâi, Lindsay Clancy riscă în Massachusetts închisoare pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate. Dacă juraţii stabilesc însă că nu era responsabilă penal din cauza bolii psihice, ea nu ar fi pur şi simplu pusă în libertate. Ar urma să fie internată într-o instituţie psihiatrică de stat.
Eventuala sa eliberare ulterioară ar depinde de evaluările medicilor şi de concluzia că nu mai reprezintă un pericol.
Două versiuni radical diferite ale aceleiaşi seri
După săptămâni de mărturii, juraţii au în faţă două explicaţii opuse.
Pentru procurori, Lindsay Clancy era o mamă care, în ciuda problemelor psihice şi a tratamentelor pe care le urma, putea gândi clar, şi-a trimis soţul de acasă şi şi-a ucis intenţionat copiii.
Pentru apărare, aceeaşi succesiune de fapte trebuie privită prin prisma unei degradări psihice care începuse cu luni înainte: insomnie, anxietate severă, depresie, idei suicidare, gânduri de a le face rău copiilor, schimbări repetate de medicamente şi, în final, o psihoză în care Lindsay ar fi pierdut contactul cu realitatea.
Dar întrebarea finală nu este dacă Lindsay Clancy şi-a ucis copiii. Acest lucru nu este contestat de apărare.
Juraţii trebuie să decidă dacă, în momentul în care Cora, Dawson şi Callan au murit, mama lor avea capacitatea psihică de a înţelege ceea ce făcea şi de a răspunde penal pentru faptele sale. De această concluzie depinde dacă Lindsay Clancy îşi va petrece viitorul într-o închisoare sau într-un spital psihiatric de stat.
