Mărturia emoționantă a unei femei care a ajuns la închisoare, după ce a protestat la adresa regimului din Iran: "Sunetele torturii au continuat ore întregi"

Sepideh Qolian ispășește o pedeapsă de cinci ani încă din 2018, după ce a fost condamnat pentru acțiune „împotriva securității naționale” , după ce a sprijinit un protest. În scrisoarea tulburătoare, femeia a descris tratamentul brutal la carea ea și alte femei erau supuse de către anchetatori. Confesiunile lor forțate erau difuzate ulterior la televiziunea de stat, potrivit BBC.

„În al patrulea an de închisoare, pot auzi în sfârșit pașii spre libertatea Iranului. Cuvintele „Femeie, Viață, Libertate” pot fi auzite chiar și prin zidurile groase ale închisorii Evin”, a povestit scris femeia, făcând aluzie la actualele proteste antiguvernamentale care mătura țara. Sepideh studiază în prezent dreptul în închisoare. În scrisoarea ei, ea descrie modul în care aripa „culturală” a închisorii Evin, unde își susține examenele, a fost transformată într-o clădire de „tortură și interogatoriu” și spune că a fost martoră la interogarea tinerilor deținuți de acolo.

„Sala de examen este plină de băieți și fete și se aud strigătele torționarilor”, scrie ea. Ea a descris o scenă la care a fost martoră la 28 decembrie 2022, când a fost dusă în aripă pentru susținerea unui examen.

Cel puțin 519 protestatari, inclusiv 69 de copii, au fost uciși și 19.300 arestați

„Ningea și el era înghețat de frig. Lângă ușa de ieșire din clădire, un băiat legat la ochi care purta doar un tricou subțire și gri stătea în fața unui interogator. Tremura și se ruga: „Jur pe Dumnezeu că nu am bătut pe nimeni”. Ei voiau să mărturisească. În timp ce treceam pe lână ei, am strigat: „Nu mărturisiți” și „Moarte, tirani”.

Până acum, cel puțin 519 protestatari, inclusiv 69 de copii, au fost uciși și 19.300 arestați, potrivit Agenției de Știri pentru Activiștii pentru Drepturile Omului (HRANA). Mii de oameni au fost închiși.

Mulți dintre cei arestați riscă pedeapsa cu moartea și până acum patru protestatari au fost spânzurați după ce confesiunile lor au fost difuzate la televizor.

Activiștii pentru drepturile omului și avocații spun că procesele lor au avut loc fără reprezentare legală și după ce inculpații au fost torturați. Autoritățile neagă aceste afirmații. De la începutul protestelor în masă din septembrie anul trecut, au fost difuzate zeci de mărturisiri forțate ale protestatarilor reținuți.

În scrisoarea ei, Sepideh Qolian își amintește de interogatoriul și mărturisirea forțată din 2018, după ce a fost arestată pentru că a susținut greva muncitorilor și protestul la o fabrică de zahăr din provincia Khuzestan a Iranului. A spus că a fost interogata de o femeie care spera că ar putea fi mai blândă cu ea decât interogatorii ei bărbați și „cel puțin ea nu mă va agresa sexual”.

Dar speranțele ei au fost de scurtă durată. Femeia interogatoare „a dat cu piciorul în piciorul biroului și a strigat „prostituată comunistă, cu cine te-ai culcat?”. În decembrie anul trecut, Narges Mohammadi, o activistă pentru drepturile omului care ispășește o pedeapsă de 34 de ani de închisoare, a dat o descriere detaliată despre modul în care femeile arestate în recentele proteste sunt abuzate sexual în închisoare.

Chinurile la care Sepideh și alți deținuti au fost supuși

Sepideh spune că interogatorul ei i-a ridicat banda pe care o avea la ochi și i-a ordonat să descrie presupusele ei relații sexuale în fața camerei. A refuzat să coopereze. După ore în care a fost interogată, a implorat să fie dusă la toaletă. Odată ce au ajuns la toaletele femeilor, anchetatorul a băgat-o înăuntru și a închis-o acolo. Toaleta în care era încuiată se afla într-o cameră de interogatoriu și putea auzi un bărbat torturat și biciuit.

„Sunetele torturii au continuat ore întregi sau poate o zi, poate mai mult, mi-am pierdut noţiunea timpului”, scrie ea. Ea explică că, după ce a fost eliberată din toaletă, lipsită de somn după trei zile de interogatoriu continuu, a fost dusă într-o cameră în care a fost instalată o cameră video. „Am luat scenariul de la ea când eram pe jumătate conștientă și m-am așezat în fața camerei și l-am citit”, scrie ea. Pe baza acestor mărturisiri, ea a fost condamnată la cinci ani de închisoare.

În 2019, Sepideh se afla în închisoarea Qarchak și și-a recunoscut interogatorul în timp ce urmărea mărturisirea forțată a unui alt prizonier la televizor. Într-o scrisoare publică, ea l-a identificat pe interogator drept Ameneh Sadat Zabihpour, un „jurnalist-interogator” cu legături cu Corpul Gărzii Revoluționare Islamice.

În noiembrie 2022, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat-o pe Ameneh Sadat pentru rolul său în obținerea și difuzarea mărturisirilor forțate ale cetățenilor cu dublă cetățenie și ale altor prizonieri. Ameneh Sadat a dat-o în judecată pe Sepideh, care a primit încă opt luni de închisoare din cauza acuzațiilor sale.

Sepideh și-a  încheiat scrisoarea descriind protestele drept o „revoluție”. „Astăzi, sunetele pe care le auzim pe străzile Marivan, Izeh, Rasht, Sistan și Baluchistan și în Iran sunt mai puternice decât sunetele din camerele de interogatoriu. Acesta este sunetul unei revoluții, adevăratul sunet al femeii, al vieții, al libertății”, scrie femeia în încheiere.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰