Mister în armata ucraineană: din 1.000.000 de persoane mobilizate, doar 300.000 au fost pe front. Nimeni nu ştie ce au făcut restul de 700.000
Război în Ucraina. O analiză Washington Post arată situaţia dificilă în care se află Volodimir Zelenski, obligat să recruteze mai mulţi soldaţi în timp ce forțele ruse avansează pe front.
Deşi le promite partenerilor internaționali că Ucraina se ocupă de luptă dacă primişte arme şi sprijin, președintele Volodimir Zelenski și comandanții armatei nu au reușit până acum să vină cu un plan clar de recrutare sau de mobilizare. Ucraina are nevoie critică de mii de noi soldați pentru a se apăra de atacurilor continue ale Rusiei, scrie Washington Post.
Legea mobilizării nici acum nu a trecut
Incapacitatea lui Zelenski de a obţine un consens politic asupra strategiei de mobilizare în ciuda a numeroase avertismente cu privire la o lipsă acută de soldaţi calificaţi pe front a creat diviziuni profunde atât în parlamentul Ucrainei cât și, mai larg, în societate.
Armata a ajuns să se bazeze pe un talmeș-balmeș de încercări de recrutare care a semănat panică în rândul bărbaților de vârstă militară. Unii s-au ascuns, îngrijorați că vor fi recrutați într-o armată prost echipată și trimiși la moarte sigură, având în vedere ajutorul militar blocat la Washington.
- Rusia şi-a reformat şi întărit armata, poate lupta în Ucraina încă cel puţin doi ani, a evaluat Lituania
- Avertismentul unui general rus: Conflictul din Ucraina ar putea escalada într-un război la scară largă în Europa
- Atacul din Odesa nu a fost o încercare de asasinare a lui Zelenski. Ce arată singura fotografie disponibilă cu...
Sîrski, însărcinat să facă un audit în forțele armate ucrainene
Dilema cu privire la modul de a reface rândurile armatei reprezintă cea mai mare provocare pentru Zelenski de la începutul invaziei din 2022. Lipsa unei strategii clare de mobilizare sau chiar a unui consens cu privire la câţi soldaţi noi are nevoie Ucraina a fost unul din factorii care au dus în februarie la demiterea generalului Valeri Zalujnîi. Dar nici noul comandant-șef, Oleksandr Sîrski, nu a adus până acum mai multă claritate.
Sîrski a fost însărcinat să facă un audit în forțele armate existente pentru a găsi trupe eligibile pentru luptă, după ce administraţia prezedinţială a lui Zelenski a anunțat recent că din cei un milion de oameni care au fost mobilizați, doar aproape 300.000 au luptat în prima linie, pe front. Iar la aproape o lună de la promovarea lui Sîrski, nimeni din conducerea militară sau din administrația prezidențială nu a explicat unde sunt cei 700.000 sau ce au făcut.
Parlamentarii ucraineni spun că lipsa unui mesaj unificat din partea președintelui și armatei a mărit confuzia cu privire la ce trebuie făcut în continuare. "Nu știu de ce Zelenski sau echipa lui încearcă în continuare să convingă societatea că totul este mereu bine. Nu este aşa, mai ales cu armata", a spus Solomiia Bobrovska, deputat din partidul liberal, proeuropean, de opoziție, Holos.
Lipsa soldaţilor, criză strategică pentru Ucraina
Numărul tot mai mic al soldaţilor pregătiţi de luptă a ajuns o criză strategică care a fost, cel puțin parțial, de vină pentru retragere din orașul Avdiivka și satele din jur, unde forțele ucrainene erau cu mult depășite numeric.
Oleksii Bezhevets, un consilier al Ministerului Apărării în materie de recrutare, a spus că civilii de vârstă militară trebuie să accepte că "nu mai este timp să stea acasă". "Este foarte posibil că rușii se vor apropia mult mai curând, dacă nu există nimeni care să-i oprească", a spus Bezhevets. Dacă, pe lângă lipsa muniției, armelor, obuzelor și așa mai departe, avem şi o lipsă de oameni, "este o tragedie", a adăugat el.
Dar, după doi ani de război total, sentimentul public de urgență care i-a determinat pe ucraineni să lupte și a alimentat primele succese a dispărut. Mulți soldați sunt răniți sau epuizați.
În tot acest timp, bărbaților cu vârste între 18 și 60 de ani li s-a interzis să părăsească țara, iar bărbații de peste 27 de ani au devenit eligibili pentru a fi recrutați, cu unele excepții. Civilii între 18 și 27 de ani se pot înscrie voluntar în armată. Parlamentul dezbate aprins de luni de zile un proiect de lege care ar schimba procesul de mobilizare și ar mări numărul de bărbaţi şi prin scăderea vârstei de recrutare la 25 de ani.
Au fost aduse peste 4.000 de amendamente proiectului de lege privind mobilizarea, iar unii parlamentari consideră măsura drept o încercare a lui Zelenski de a transfera către parlament responsabilitatea unor decizii care sunt inevitabil nepopulare.
"Este timpul să avem o conversație matură cu societatea și să nu ne fie frică de ea. Nu este 2022, când emoțiile au pus stăpânire pe noi" a spus Bobrovska.
Zelenski încearcă de multă vreme să controleze mesajele publice despre starea războiului pentru a păstra moralul ridicat. El a anunțat public luna trecută că 31.000 de ucraineni au fost uciși din februarie 2022, un număr care nu a putut fi confirmat în mod independent.
Zelenski se confruntă şi cu un pesimism tot mai în țară și în străinătate cu privire la șansele Ucrainei de a opri ofensiva ruşilor fără ajutor constant din partea Statelor Unite. Președintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson a refuzat să adopte o lege care include un ajutor de aproximativ 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
"Este timpul pentru discuții serioase cu societatea, discuții serioase și oneste și să explicăm ce avem de făcut fără curaj artificial", a declarat Volodimir Ariev, un parlamentar din partidul de opoziție Solidaritatea Europeană.
Bobrovska susține modificările propuse la proiectul de lege care ar asigura demobilizarea soldaţilor care au luptat deja perioade îndelungate pe front. Așa cum stau lucrurile, a spus ea, "singurul mod de a se întoarce acasă este dacă sunt răniţi sau ucişi". "Războiul este matematică. Trebuie să ne numărăm resursele", a adăugat ea.
700 de milioane de dolari, scoşi din bănci în ianuarie de teama mobilizării
Ariev a votat împotriva unei variante anterioare a proiectului de lege privind mobilizarea pe care a considerat-o prea punitivă. El se opune unor măsuri precum suspendarea permiselor de conducere și sechestrarea conturilor bancare ale cetățenilor care nu vor să plece pe front. Temându-se de astfel de măsuri, mulţi ucraineni s-au grăbit să-și retragă banii în ianuarie, scoțând din bănci peste 700 de milioane de dolari într-o singură lună, cea mai mare sumă retrasă din februarie 2022 încoace.
În primul rând trebuie "să garantăm persoanelor mobilizate că... nu vor fi trimiși în prima linie fără antrenamente și fără echipament adecvat. Asta sperie cu adevărat oamenii și creează o lipsă de încredere în guvern", a explicat Ariev.
Povestea unui ucrainean care se ascunde în Kiev
Aceste temeri au făcut ca unii bărbați eligibili pentru mobilizare să fugă. Un bărbat de 31 de ani, ai cărui părinți trăiesc sub ocupația rusă în estul Ucrainei, a spus că se ascunde într-un apartament din Kiev, de teamă că va fi recrutat și trimis pe front nepregătit și prost echipat. El a vorbit sub protecţia anonimatului temându-se pentru siguranța lui.
În decembrie, în timp ce vizita orașul Vinnîtsia, din centrul Ucrainei, soldații l-au oprit pe stradă și i-au înmânat actele de recrutare. A plecat din oraş fără să treacă pe la biroul de recrutare de acolo, în speranța că dosarul lui va dispărea îngropat de haosul din sistemul birocratic.
Dar o lună mai târziu, poliția din Kiev l-a oprit pentru un control de rutină. Când i-au căutat numele în baza de date, a văzut că apare cu litere mari și roșii cuvântul "CĂUTAT". Oficialii din Vinnîtsia au înregistrat neprezentarea lui.
I s-a ordonat să se prezinte la un birou de recrutare a doua zi dimineață, dar a avut un atac de panică și nu a mers. Nu are experiență militară. "Nu vă puteți imagina o persoană care este mai departe ca mine de armată sau de chestiile militare", a spus el. "Pur și simplu nu are sens pentru mine să mă vâneze așa."
De ce nu mai vor bărbaţii ucraineni pe front
În noiembrie, Ministerul Apărării a încheiat un parteneriat cu Lobby X, o platformă de recrutare care postează anunţuri pentru locuri de muncă în armată care variază de la roluri în prima linie până la logistică sau IT.
"Oamenii doresc în primul rând să-și controleze viitorul cât mai mult posibil și vor să li se explice clar ceea ce vor face în armată", a spus Vladislav Greziev, cofondatorul Lobby X. Cererile pentru posturi mai puțin riscante au crescut, dar "provocarea este de a ocupa posturile de luptă", a spus Greziev.
Tânărul care se acunde la Kiev a povestit că a luat în considerare să aplice pentru un rol noncombat, dar se teme că, odată înscris, ar putea fi transferat la luptă. Deocamdată, el plănuiește să stea ascuns pe termen nelimitat până când un avocat îl va putea ajuta la rezolvarea cazului. "Este mai bine aşa decât să merg acolo și să mor într-o săptămână, care cred că este maximum cât pot rezista", a spus el.
Iaroslav Yurchîshîn, un deputat din partidul Holos, a declarat că parlamentarii caută un "mecanism de motivare adecvat" pentru a încuraja înrolarea, inclusiv cu prime pentru distrugerea echipamentulor ruseşti și noi beneficii financiare pentru veterani.
"Este o discuție grea pentru că înainte am mobilizat oameni care au acest sentiment al datoriei", a spus Yurchîshîn. "Acum trebuie să ne motivăm oamenii să servească în armată".
"Țara are un viitor atâta timp cât există oameni care sunt gata să lupte pentru ea și să moară pentru ea", a spus Bezhevets, consilierul Ministerului Apărării. "Nu-mi place să moară pentru ea, este mai bine să ucidă pentru ea", a adăugat el. Dar, în ciuda amenințării existențiale la adresa Ucrainei, mulți civili au dispărut, a spus el.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰