NYT: Sancțiunile UE nu opresc flota fantomă a lui Putin
De la începutul războiului din Ucraina, Occidentul a lovit Rusia cu sancțiuni economice menite să îi reducă profiturile obținute din vânzarea de petrol. Odată cu anunțarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene, o realitate incomodă a devenit clară, scrie New York Times.
Rusia a găsit rapid o soluție pentru a continua să câștige bani, în ciuda plafonului de preț și a restricțiilor la import. A pus pe picioare o flotă uriașă de nave vechi, cu proprietari greu de identificat, care transportă în secret petrol către piețe îndepărtate, ocolind sancțiunile.
Această expansiune a "flotei fantomă" are însă consecințe serioase și de durată. Navele fragile reprezintă un risc enorm pentru mediu, iar creșterea bruscă a comerțului maritim clandestin ar putea supraviețui chiar și după război. Astfel, se creează un precedent care ar putea fi folosit și de alte state, precum Iran (ca furnizor) sau China și India (ca mari cumpărători).
"Mulți vor partea ușoară, să impună sancțiuni, dar de fapt am creat o problemă mai mare. Nu le-am lovit afacerile, ci doar le-am scos din legalitate”, explică Ian Ralby, expert în securitate maritimă. Potrivit S&P Global Market Intelligence, flota fantomă reprezintă astăzi aproximativ 17% din totalul tancurilor petroliere aflate în circulație. La începutul acestui an erau 940 de nave, cu 45% mai multe decât în anul precedent.
Flota fantomă a lui Putin s-a extins
Dacă înainte de invazia din 2022 existau câteva nave cu statut incert, după izbucnirea războiului fenomenul a explodat. Când Europa a interzis importurile maritime de petrol rusesc, Moscova a fost nevoită să se orienteze către India și China. Drumurile mai lungi au blocat o parte din nave, ceea ce a crescut nevoia de altele noi.
Pentru a evita plafonul de 60 de dolari pe baril impus de G7, UE și Australia, navele rusești au început să navigheze cu asigurări false sau fără nicio acoperire, să arboreze steaguri ale altor țări și să transmită date false despre locurile de încărcare.
Problema este că aceste nave au, în medie, 20 de ani vechime (față de 13 ani pentru flota globală). "Lipsa asigurării, combinată cu vârsta înaintată a navelor, crește riscul unui dezastru ecologic”, avertizează Natalia Gozak de la Greenpeace Ucraina.
Există și alte riscuri: navele clandestine sunt suspectate că ar fi implicate în sabotaje submarine asupra conductelor și cablurilor, mascate ca accidente. În plus, flota fantomă a redus eficiența sancțiunilor, permițând Rusiei să continue să încaseze bani și să finanțeze războiul. Totuși, arhitecții plafonului de preț susțin că acesta nu este un eșec total. "Rusia plătește mai mult pentru a livra petrolul în India sau China și pentru a întreține această flotă”, spune Ben Harris, fost oficial al Trezoreriei SUA.
Sancţiunile Occidentului
Problema majoră rămâne aplicarea sancțiunilor. Uniunea Europeană a pus deja peste 500 de nave pe lista neagră, iar SUA, Marea Britanie, Canada și Australia iau și ele măsuri. Ideea este ca aceste nave să devină "paria mărilor”.
Însă Rusia adaugă constant altele noi. "Este ca jocul Whac-A-Mole”, a spus David O’Sullivan, emisarul UE pentru sancțiuni. "Le lovești într-o parte și apar în altă parte.”
Chiar și așa, Moscova este obligată să suporte costurile suplimentare. "Tot ce facem îi costă mai mult”, adaugă O’Sullivan. Dar soluția e departe de a fi perfectă. Navele găsesc modalități de a ocoli interdicțiile: descarcă marfa pe mare, schimbă frecvent steagul pentru a-și ascunde identitatea. În acest timp, avertizează experții, Occidentul împinge Rusia spre construirea unei economii maritime ilegale de proporții.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
