Ofensiva Ucrainei în Kursk nu a încălcat ultima linie roșie a Rusiei. Momentul în care Putin ar folosi arma nucleară - FT

Încă de la începutul războiului din Ucraina, SUA au insistat că obiectivul lor este să ajute Ucraina să-și apere teritoriul ca să supraviețuiască ca stat suveran. Orice sugestie că războiul va fi dus în Rusia a fost considerată periculoasă, notează jurnalistul britanic Gideon Rachman într-o opinie publicată în Financial Times. 

În urma incursiunii în Kursk, președintele Volodimir Zelenski s-a arătat disprețuitor față de restricţiile impuse de SUA efortului de război al Ucrainei, denunțând "conceptul naiv, iluzoriu al așa-ziselor linii roșii în ceea ce privește Rusia, care a dominat evaluarea războiului de către unii parteneri". Acest punct de vedere "s-a năruit", a spus președintele ucrainean. A fost însă chiar aşa?

Diferența între prudența de la Washington și asumarea riscurilor de la Kiev arată nu doar o diferență de analiză cu privire la cât de departe poate fi împins Vladimir Putin. Arată, de asemenea, diferențe subtile în obiectivele  războiului. La începutul conflictului, președintele Joe Biden și-a stabilit două obiective. Primul a fost sprijinirea Ucrainei. Dar al doilea a fost evitarea celui de-al treilea război mondial. Dacă ar fi forțate să aleagă între aceste două obiective, SUA ar alege în mod clar pe cea din urmă.

Zelenski ar putea să atragă deliberat America într-un al treilea război mondial

Însă Ucraina luptă pentru supraviețuirea ei. Kievul ar accepta implicarea directă a SUA într-un război cu Rusia. Potrivit unei cărți recente scrise de David Sanger, Biden chiar le-a sugerat consilierilor săi că Zelenski ar putea încerca în mod deliberat să atragă America într-un al treilea război mondial.

Prin urmare, la Washington există un apetit diferit pentru risc de cel de la Kiev. SUA au fost în mod constant precaute cu privire la tipurile de arme pe care le furnizează Ucrainei. Când rachetele Himars cu rază lungă de acțiune au fost furnizate pentru prima dată Ucrainei, administrația Biden a impus limite cât de departe puteau fi lansate. Abia în mai 2024, Washingtonul a dat permisiunea ca armamentul furnizat de SUA să fie folosit împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Acele interdicții sunt încă în vigoare, deși ucrainenii depun eforturi pentru ca acestea să fie ridicate.

Diferența de toleranță la risc dintre America și Ucraina se reflectă şi în Europa. Țările care se află aproape de Ucraina și se simt direct amenințate de Rusia, precum Estonia și Polonia, au depus eforturi pentru a oferi Ucrainei arme mai avansate și mai multă libertate de a le folosi. Germania a acționat în mod constant mult mai încet.

Ucrainenii se plâng de mult că prudența celor mai puternici aliați ai lor înseamnă că li se cere să lupte cu o mână legată la spate. Rusia este liberă să lovească adânc în interiorul Ucrainei, dar Ucrainei îi este interzis să răspundă.

Atât guvernul ucrainean, cât și cel al SUA spun că administrația Biden nu a fost informată despre ofensiva din Kursk înainte ca aceasta să aibă loc. Deși este în mod clar în interesul Americii să nege implicarea directă în planificarea unui atac pe teritoriul Rusiei, acest lucru pare să fie adevărat.

Ucraina copiază strategia Israelului

Odată cu ofensiva din Kursk, ucrainenii au copiat o strategie a Israelului, aceea de a lansa acțiuni militare care nu au fost aprobate de Washington. Atât Ucraina, cât şi Israelul se bazează pe ideea că dacă acțiunea lor va avea succes, vor primi retrospectiv aprobare din partea Americii. Iar dacă eșuează, SUA îi vor ajuta în cele din urmă să facă față consecințelor.

Pentru moment, la Washington există un optimism prudent cu privire la ofensiva din Kursk, deși sunt în continuare îndoieli că forțele Kievului pot păstra teritoriul pe care l-au cucerit și pot rezista atacurilor rusești din estul Ucrainei. Însă chiar și dacă ucrainenii ar avea succes, este puțin probabil să determine SUA să renunţe la prudență. Americanii vor să evite un conflict direct cu Rusia și iau în continuare în serios amenințarea unui conflict nuclear.

SUA știu că Putin a amenințat public că va folosi arme nucleare și că Rusia s-a antrenat în mod constant pentru utilizarea lor în exerciții militare. Interceptări făcute în 2022 de serviciille de informații americane arată conversații dese și uneori detaliate între oficialii militari ruși despre utilizarea armelor nucleare.

Este posibil ca unele dintre acele conversații să fi fost lăsate în mod intenţionat să fie ascultate. Cu toate acestea, americanii au luat în serios amenințările publice făcute de Rusia, dar și discuțiile private. Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al lui Biden, a avertizat Rusia despre "consecințe catastrofale" în cazul în care va folosi arma nucleară.

Americanii resping prin acel avertisment al lui Sullivan ideea că pur și simplu au făcut un pas înapoi în fața amenințărilor rusești. În loc să respecte liniile roșii ale Rusiei, SUA și aliații săi au trecut treptat în vârful degetelor peste ele, testând cât de departe ar putea fi împins Putin printr-o escaladare graduală.

Unii analiști occidentali cred că ofensiva din Kursk a demontat în mod decisiv amenințările nucleare ale lui Putin. Phillips O'Brien de la Universitatea St Andrews susține că invadarea Rusiei "a fost întotdeauna considerată drept  ultima linie roșie pentru utilizarea armelor nucleare iar ucrainenii mărșăluiesc...chiar peste ea."

Dar SUA nu cred că ultima linie roșie a Rusiei a fost depășită cu succes. Consilierii lui Biden continuă să creadă că dacă Putin simte că regimul său este pe punctul de a fi înfrânt total, Moscova ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare. Când ucrainenii se plâng că aliații lor sunt speriați de ideea unei victorii ucrainene, au dreptate. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰