Poate fi AfD interzis în Germania? Posibilul succesor al lui Merz iese la atac: Studiem problema

• Posibilul succesor al lui Merz sparge un tabu
• Poate fi scos AfD în afara legii?
• Ce spune Constituţia germană
• Cum ar putea fi interzis AfD
• Cine cere interzicerea extremei drepte

În afara Germaniei, numele lui Hendrik Wüst nu spune încă multe, dar în țară este considerat candidatul cu cele mai mari șanse de a deveni cancelar, dacă Merz iese din joc, explică jurnaliștii de la Corriere.

Premierul celui mai populat land german este influent, puternic și are un sprijin important în CDU, argumentează publicaţia italiană.

Posibilul succesor al lui Merz sparge un tabu

"Avertizez împotriva măsurilor pripite privind o interzicere a AfD, întrucât interzicerea unui partid politic poate fi doar ultima soluție dacă dorim să ne protejăm Constituția", a declarat ieri Hendrik Wüst.

Dar a continuat spunând că: "Trebuie să existe acum o structură în care aceste chestiuni să fie examinate cu atenție, profesionalism și seriozitate de către guvernele federal și ale landurilor. Întrebarea fundamentală este cum tratează statul în mod constituțional un partid care urmărește obiective anticonstituționale în cel puțin unele landuri individuale"

A încheiat, transmițând un semnal tuturor: "Astăzi am spus ceva ce, cred, nimeni din CDU nu spusese până acum în public: sunt în favoarea creării acestui grup de lucru".

Poate fi scos AfD în afara legii?

Din punct de vedere politic, a explodat o bombă, comentează publicația italiană. Era inevitabil după rezultatul spectaculos obținut de extrema dreaptă în landul estic Saxonia-Anhalt. Cu 44%, AfD este prea puternic pentru a fi ignorat, dar și prea puternic pentru a fi interzis.

Totuși, partidul este clasificat drept "în mod cert de extremă dreaptă" de către serviciul intern de informații, Verfassungsschutz, considerat gardianul Constituției.

Prin urmare, explică jurnaliștii italieni, ar putea fi sesizată Curtea Constituțională, care ar trebui să decidă dacă partidul trebuie sau nu scos în afara legii.

Ce spune Constituţia germană

După înfrângerea nazismului, în 1945, Constituția Germaniei a fost concepută, inclusiv la presiunea Aliaților, astfel încât democrația să se poată apăra, adică să nu poată fi răsturnată.

Potrivit articolului 21, o formațiune este neconstituțională atunci când, prin "obiectivele sale sau comportamentul adepților săi", urmărește să răstoarne ordinea liberal-democratică.

Totuși, hotărâri din trecut ale Curții Constituționale precizează că nu este suficient ca un partid să aibă idei radicale sau antidemocratice pentru a fi interzis. El trebuie să acţioneze "combativ, agresiv" și să aibă "potențialul" de a răsturna ordinea democratică.

Este și motivul pentru care, în 2017, când s-a cerut interzicerea neonaziștilor din Partidul Național-Democrat (NPD), Curtea a respins solicitarea, motivând că partidul nu avea mijloacele necesare pentru a răsturna ordinea democratică.

Cum ar putea fi interzis AfD

AfD este clasificat de Verfassungsschutz drept "de extremă dreaptă" în 5 din cele 16 landuri germane. Asta deschide calea către o posibilă interzicere, însă inițiativa poate veni doar din partea guvernului, Parlamentului sau Bundesratului, camera federală care reprezintă landurile.

În anii ’50, guvernul condus de cancelarul Konrad Adenauer a cerut oficial interzicerea a două partide considerate periculoase pentru democrație: Partidul Comunist din Germania (KPD) și SRP, o formațiune postnazistă. Curtea Constituțională a admis cererile, iar partidele au fost scoase în afara legii.

Cele cinci landuri unde AfD este etichetat de autorităţi drept partid extremist sunt aproape toate în estul Germaniei. 

Turingia a fost prima, pe 15 martie 2021. A urmat Saxonia-Anhalt, pe 7 noiembrie 2023. Saxonia, pe 8 decembrie 2023. Brandenburg, pe 14 aprilie 2025. În Saxonia Inferioară, singura din vest, decizia a venit pe 17 februarie 2026.

Dar, începând cu 2 mai 2025, întregul partid condus de Alice Weidel a fost clasificat la nivel național drept "în mod cert extremist".

Partidul a contestat imediat decizia, iar Tribunalul administrativ din Köln i-a admis contestația. Autoritățile nu mai pot folosi oficial această etichetă pentru AfD până când cazul va fi reexaminat și va exista o decizie finală.

Cine cere interzicerea extremei drepte

Problema a rămas în aer multă vreme. Cei care au relansat politic discuția despre o posibilă interzicere a AfD sunt Boris Pistorius, din Partidul Social-Democrat, și Cem Ozdemir, de la Verzi.

Ei cer ca organizațiile regionale ale AfD să fie trimise în fața Curții Constituționale, iar judecătorii să decidă dacă îndeplinesc sau nu condițiile pentru a fi interzise.

În principiu, Die Linke, Verzii și o mare parte din SPD sunt în favoarea interzicerii AfD. CDU și CSU sunt împotrivă. Dar declarațiile lui Wüst schimbă datele problemei, subliniază Corriere.

În realitate, s-a declanșat mai mult o dezbatere intelectuală, care amintește de Historikerstreit, disputa intelectualilor germani din anii ’80 pe tema nazismului.

Istoricul Norbert Frei a fost cel care a schimbat perspectiva multora. El a apărat teza "wehrhafte Demokratie", adică o democrație capabilă să se apere.

El susține că Republica Federală a fost construită pe convingerea că experiența Republicii de la Weimar a demonstrat că o democrație nu se poate limita să privească pasiv cum forțele antidemocratice folosesc instrumentele democratice pentru a o distruge.

Prin urmare, interzicerea partidului nu ar fi o anomalie antidemocratică. Norbert Frei este un susținător evident al ideii că democrația trebuie apărată cu forța și cu sabia, punctează Corriere.

Un alt istoric german, Martin Sabrow, se opune. El spune că nu se poate acționa împotriva partidului care se bucură de cel mai mare sprijin popular, pentru că se va ajunge la "colectiv de victime".

Iar René Schlott, la rândul lui istoric, susține că dacă o democraţie nu se consideră capabilă să-i învingă pe cei care o contestă chiar pe terenul democratic, atunci este o democrație "fără curaj".

În urmă cu două zile, cancelarul Merz a făcut aluzie la subiect, spunând că "Constituția are multe instrumente pentru a se apăra".