Premiul Nobel pentru Literatură 2025, câştigat de scriitorul maghiar László Krasznahorkai
Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câştigat premiul Nobel pentru Literatură 2025 "pentru opera sa convingătoare şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei".
László Krasznahorkai s-a născut în 1954 la Gyula, un oraș provincial din Ungaria. A publicat primul său roman, Satantango, care a făcut senzaţie în Ungaria şi a reprezentat opera de debut a autorului. Romanul descrie, în termeni puternic sugestivi, un grup de locuitori săraci dintr-o fermă colectivă abandonată din zona rurală a Ungariei, chiar înainte de căderea comunismului.
Tăcerea şi anticiparea domnesc, până când carismaticul Irimiás şi prietenul său Petrina, pe care toţi îi credeau morţi, apar brusc pe scenă. Pentru locuitorii care îi aşteptau, ei par mesageri ai speranţei sau ai judecăţii de apoi.
Elementul satanic la care se referă titlul cărţii este prezent în moralitatea lor de sclavi şi în pretenţiile şarlatanului Irimiás, care, deşi eficiente, sunt înşelătoare şi îi lasă pe aproape toţi încurcaţi. Toate personajele din roman aşteaptă să se întâmple un miracol, o speranţă care este de la bun început spulberată de motto-ul kafkian din introducerea cărţii: "În acest caz, voi rata lucrul aşteptându-l".
Criticul american Susan Sontag l-a numit pe Krasznahorkai "maestrul apocalipsei" în literatura contemporană, o concluzie la care a ajuns după ce a citit a doua carte a autorului, "Az ellenállás melankóliája" (1989; Melancolia rezistenţei, 1998). Proza lui Krasznahorkai s-a dezvoltat către o sintaxă fluidă, cu propoziţii lungi şi sinuoase, lipsite de puncte, care a devenit semnătura sa, este de părere Comitetul Nobel.
Academia Suedeză asigură că se concentrează exclusiv pe calitatea literară a operelor care îi sunt prezentate. Dar, deşi membrii săi "nu spun în mod explicit că se gândesc în termeni de reprezentare (de gen, de ţară, n.r.), putem totuşi să ne uităm la listă şi să vedem că există puţin din asta", subliniază Lina Kalmteg, jurnalistă culturală la radioul public suedez SR.
Astfel, din 2017, aproape unul din doi laureaţi este o femeie, remarcă ea.
Principalii favoriți la câștigarea Nobelului pentru Literatură
Bjorn Wiman, redactor-şef cultural al cotidianului Dagens Nyheter, este de aceeaşi părere. După Han Kang, "este rândul unui bărbat alb provenind din sfera lingvistică anglo-saxonă, germană sau francofonă" să fie recompensat. El ar dori să-l vadă pe Christian Kracht câştigând premiul.
Ultimul roman al scriitorului în vârstă de 58 de ani, "Air", oscilează între real şi fantastic, amestecând critica consumismului şi căutarea existenţială.
La Târgul deCarte de la Göteborg, care are loc cu câteva săptămâni înainte de sezonul Nobel, "Academia Suedeză era prezentă, aşezată în primul rând" la conferinţa de presă a acestui autor, remarcă el într-un interviu acordat AFP. "Şi asta, în general, este un semn care nu înşală", continuă Wiman. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când dramaturga austriacă Elfriede Jelinek a câştigat premiul în 2004.
Celălalt favorit, Gerald Murnane, născut în 1939 într-o suburbie a Melbourne-ului, dintr-un tată pasionat de cursele de cai, a crescut într-o familie catolică.
Cartea sa "Les Plaines" (1982), care îl cufundă pe cititor în lumea proprietarilor de terenuri australieni, a fost descrisă de The New Yorker ca o "capodoperă bizară", mai degrabă asemănătoare unui vis decât unei cărţi.
"Întrebarea este dacă va răspunde la telefon, nici măcar nu ştiu dacă are unul", glumeşte Josefin de Gregorio, critic literar la ziarul SvD. "Nu a părăsit niciodată Australia. Locuieşte la ţară, nu este foarte accesibil", adaugă cea care îl consideră autorul ei preferat. Critica mizează şi pe americanul George Saunders.
Indianul Amitav Ghosh a ocupat primul loc pe site-urile de pariuri în ultimele zile, iar alte nume menţionate în mod regulat sunt din nou considerate "nobelizabile": americanca de origine antigua Jamaica Kincaid, chilianul Raúl Zurita, argentinianul César Aira.
America de Sud nu a mai avut niciun laureat din 2010, când a fost premiat peruanul Mario Vargas Llosa, notează Kalmteg. Ea le menţionează pe scriitoarele mexicane Fernanda Melchor şi Cristina Rivera Garza ca potenţiale câştigătoare.
De la înfiinţarea sa, Premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de bărbaţi şi de literatura occidentală. Dintre cei 121 de laureaţi, doar 18 femei au obţinut premiul, iar o minoritate dintre autorii premiaţi sunt de limbă asiatică sau din Orientul Mijlociu. Nicio limbă africană nu este reprezentată.
Este dificil să se cunoască motivele selecţiei: deliberările juriului sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.
În lipsa unei alternative mai bune, componenţa Academiei Suedeze, care acordă premiul după ce examinează propunerile unui colegiu de literaţi şi academicieni prin intermediul comitetului său Nobel, a fost supusă unei analize minuţioase.
Zguduită de scandalul #Metoo din 2018, Academia s-a reînnoit, iar mai mult de jumătate dintre membrii săi s-au schimbat.
De atunci, se realizează un reechilibru între femeile şi bărbaţii premiaţi. "Autori precum Han Kang ar fi fost de neconceput acum cinci sau şase ani", analizează redactorul-şef cultural al DN, care observă că cercul literar a privilegiat mult timp autori specializaţi şi mai în vârstă.
Câştigătorul va fi anunţat joi, la ora 14:00, ora României. Premiul său este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
