Video Răspunsul lui Putin pentru prietenul Trump: Continuăm războiul. Rusiei nu i se dau ultimatumuri

Kremlinul a reacţionat marţi cu răceală la avertismentele lansate ieri de Donald Trump la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale preşedintelui SUA şi ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, comentează Reuters şi AFP.

Rusia continuă războiul în ciuda ameninţărilor lui Trump

Trump a anunţat luni, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval, noi livrări de arme pentru Ucraina şi a ameninţat că va impune tarife secundare "usturătoare" de 100% beneficiarilor de exporturi ruseşti, dacă nu se va ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile. "Declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal preşedintelui Putin", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Desigur, avem nevoie de timp pentru a analiza ceea ce s-a spus la Washington", a spus el, adăugând că "dacă preşedintele Putin va considera necesar, el va comenta". "Se pare că această decizie luată la Washington, în ţările NATO şi direct la Bruxelles va fi percepută de Kiev nu ca un semnal în favoarea păcii, ci ca un semnal de continuare a războiului", a criticat Peskov în timpul briefingului său zilnic.

Rusia, a declarat Dmitri Peskov, aşteaptă "propuneri din partea ucraineană" pentru o a treia rundă de discuţii, după două sesiuni fără prea multe rezultate la Istanbul. "Rămânem pregătiţi", a spus el. Data pentru cea de-a treia rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia nu a fost pentru moment stabilită. Putin, care a vorbit cu Trump la telefon de cel puţin şase ori în acest an, nu a comentat încă public declaraţiile lui Trump.

Dar alţi înalţi responsabili ruşi au fost însă mult mai direcţi. Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, actual vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscovei nu-i pasă de "ultimatumul teatral" al lui Trump, în timp ce un diplomat rus de rang înalt, Serghei Rîabkov, a sugerat că a da ultimatumuri Moscovei este inacceptabil şi inutil.

Rusia nu va permite încercări de a-i se impune condiții, mai ales sub formă de ultimatum, a declarat ministrul adjunct de externe, Rîabkov pentru TASS. El a subliniat că Moscova este pregătită să negocieze și preferă soluția diplomatică. Totuși, a spus el, dacă disponibilitatea Rusiei de a dialoga nu va avea răspuns, obiectivele Moscovei vor continua să fie atinse prin intermediul "Operațiunii Militare Speciale" (SVO), aşa cum numeşte Rusia războiul din Ucraina  În același timp, oficialul rus a menționat că Moscova dorește ca poziția sa să fie tratată cu maximă seriozitate atât la Washington, cât și în cadrul NATO.

Şeful său, Sergei Lavrov, ministrul de Externe, aflat în vizită în China, a declarat că vrea să înțeleagă ce se află în spatele termenului limită de 50 de zile și că Rusia va rezista "fără îndoială" noilor sancțiuni, acuzând că liderii europeni interzic "regimului de la Kiev" să negocieze cu Rusia. Rodion Miroșnik, ambasador special al Ministerului de Externe al Rusiei, a declarat şi el că presiunea economică nu va duce la pace, deoarece Rusia nu poate fi obligată cu forţa.

Reacţia ruşilor: "Ultimul avertisment al Chinei"

La Moscova, televiziunea de stat şi-a deschis marţi jurnalele de ştiri cu subiectul înaintării trupelor ruse în Ucraina, unde controlează puţin sub o cincime din teritoriu, şi cu un atac al unei drone ucrainene asupra Rusiei, soldat cu 18 răniţi. Ziarele rusești au tratat subiectul cu umor şi ironii:  "Ca de obicei în cazul lui Trump, trailerul a fost mai interesant decât filmul"; "Cele 50 de zile (până la aplicarea tarifelor) sunt o perioadă lungă pentru Trump. În acest timp, el își poate schimba părerea de multe ori".

Kommersant, unul dintre cele mai respectate ziare din Rusia, l-a evocat pe "Iulius Cezar" al lui William Shakespeare în titlul de pe prima pagină pentru a sugera o trădare:"Şi tu, Trump - principalul pacificator în conflictul ucrainean - te-ai alăturat partidului războiului?!".

Rușii au ironizat şi pe Telegram ultimatumul lui Trump, comparându-l cu "ultimul avertisment al Chinei". Expresia, devenită zicală în limba rusă, datează din anii ’50-’60, când Beijingul lansa frecvent "ultime avertismente" către SUA pentru zborurile avioanelor americane în spațiul aerian taiwanez. Până la sfârșitul anului 1964, China emisese peste 900 de astfel de avertismente, fără nicio consecință. Rușii folosesc expresia ironic pentru a desemna amenințările fără efect real.

Cum a ajuns Trump să-i dea ultimatum lui Putin

Trump, care spune că vrea să fie considerat drept un "pacificator", a afirmat că doreşte să pună capăt războiului, pentru care spune că SUA au cheltuit deja 350 de miliarde de dolari, însă s-a declarat "dezamăgit" de Putin. 

Donald Trump şi-a exprimat în special frustrarea din cauza faptului că discuţiile cu Putin despre pace au fost adeseori urmate de atacuri ale Rusiei asupra marilor oraşe ucrainene şi a indicat că Washingtonul doreşte să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului prin trimiterea de mai multe arme Ucrainei. "Nu vreau să spun că e un asasin, dar e un tip dur", a spus Trump despre Putin, referindu-se la fostul preşedinte american Joe Biden, care l-a numit pe liderul rus "ucigaş" într-un interviu din 2021.

Potrivit Financial Times, Trump ar fi încurajat în mod privat Ucraina să-şi intensifice loviturile în profunzimea teritoriului rus, mergând până într-acolo încât l-a întrebat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski dacă ar putea lovi Moscova dacă SUA i-ar furniza arme cu rază lungă de acţiune. Trump a declarat pentru BBC că "nu a terminat-o" cu Putin şi că este de părere că un acord de pace în Ucraina este posibil.

Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul ţării între separatiştii susţinuţi de Moscova şi forţele ucrainene. Statele Unite afirmă că 1,2 milioane de oameni au fost răniţi sau ucişi în război.  Putin a declarat în repetate rânduri că este gata să facă pace - dar în condiţiile sale - şi că nu are rost să se discute despre o încetare a focului până când nu sunt stabilite detaliile despre cum ar arăta eventuala pace. Kremlinul respinge orice fel de încetare a focului prelungită, întrucât consideră că aceasta ar permite forţelor ucrainene să se înarmeze.

La Washington, un oficial de la Casa Albă a declarat că intenţia lui Trump este de a impune "tarife de 100% Rusiei" şi sancţiuni secundare altor ţări care cumpără petrol din Rusia dacă nu se ajunge la un acord de pace în 50 de zile. "Putem aplica sancţiuni secundare", a spus Trump. "Vorbim probabil despre 100% sau ceva de genul acesta. Am putea aplica tarife secundare fără Senat, fără Cameră, dar ceea ce lucrează acestea ar putea fi, de asemenea, foarte bun", a spus preşedintele american.

85 din cei 100 de senatori americani au cosemnat un proiect de lege care i-ar da lui Trump puterea de a impune tarife vamale de 500% oricărei ţări care ajută Rusia. China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de ţiţei rusesc, iar Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume.

Beijingul, care a declarat marţi că China şi Rusia trebuie "să-şi consolideze sprijinul reciproc", a criticat o "coerciţie care nu duce nicăieri" venită din partea Washingtonului. Donald Trump a anunţat luni că echipamente militare "în valoare de mai multe miliarde de dolari", în special sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vor fi livrate Ucrainei.

Aceste echipamente vor fi achiziţionate de membrii europeni ai NATO. Rutte a precizat că Germania, Regatul Unit, Finlanda, Canada, Norvegia, Suedia şi Danemarca se vor număra printre ţările care le vor cumpăra. Danemarca şi Ţările de Jos au declarat marţi la Bruxelles că sunt pregătite să participe la planul lui Donald Trump. Dar rămâne de văzut cât timp le va lua ţărilor europene să expedieze aceste arme Ucrainei, vizată zilnic de atacuri ruseşti, notează Reuters.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰