Antena Meniu Search
x

Update Război Rusia - Ucraina, ziua 213 LIVE TEXT. Duma de Stat din Rusia ar urma să dezbată, pe 29 septembrie, alipirea provinciilor ocupate din Ucraina

Război Rusia - Ucraina, ziua 213. Armata ucraineană continuă să înainteze în Donbas, după succesul ofensivei fulgerătoare din regiunea Harkov. În replică, forţele ruse lovesc din nou obiective civile: Odessa a fost ţinta unui atac cu aşa-numite drone sinucigaşe, produse în Iran. Între timp, în Rusia continuă mobilizarea, dar şi fuga celor care încearcă să evite războiul, pe orice cale. Potrivit unor surse confidenţiale, armata rusă ar urmări să recruteze nu doar 300.000 de oameni, cum s-a anunţat oficial, ci de patru ori mai mulţi. 

De Redactia Observator la 24.09.2022, 22:02
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 22:00. O explozie puternică a zguduit oraşul Berdiansk, ocupat de militarii ruși

O explozie puternică a zguduit centrul oraşului Berdiansk, ocupat temporar, din regiunea Zaporokjie, transmite Ukrinform.

Consiliul Municipal din Berdiansk a anunţat acest lucru într-o declaraţie pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "O explozie puternică a răsunat în Berdiansk. Locuitorii au raportat că sunetul a venit din centrul oraşului", se arată în postare, potrivit news.ro.

Pe acelaşi subiect

Rapoarte anterioare au precizat că astăzi este a doua zi a unui pseudo-referendum care se desfăşoară în teritoriile capturate temporar din regiunea Zaporojie.

UPDATE 20:30. Duma de Stat din Rusia va dezbate proiectele de lege privind alipirea la Rusia a celor 4 provincii ocupate militar

Duma ce Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, proiectele de lege privind alipirea la Rusia a celor patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse unde sunt în desfăşurare aşa-zise referendumuri ce în viziunea Moscovei ar trebui să constituie baza legală a anexării acestora, transmite Reuters în urma unei relatări a agenţiei TASS, care citează o sursă neprecizată.

În urma lansării invaziei asupra Ucrainei pe 24 februarie, trupele ruse controlează la ora actuală puţin mai mult de jumătate din regiunile Doneţk şi Zaporojie şi aproape integral regiunile Lugansk şi Herson.

O contraofensivă a armatei ucrainene ce a eliberat în ultimele săptămâni mii de kilometri pătraţi, mai ales în provincia nord-estică Harkov, a grăbit decizia Rusiei de a organiza aceste aşa-zise referendumuri, evocate lunile trecute de lideri separatişti proruşi din cele patru provincii.

Odată aceste provincii anexate, chiar dacă nicio ţară nu va recunoaşte o asemenea schimbare a graniţelor, în ochii Kremlinului un atac ucrainean asupra lor ar echivala cu un atac asupra Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin o decretat miercuri mobilizarea a 300 de mii de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina. El a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''

UPDATE 17:30. Rusia înăsprește pedepsele pentru dezertare sau refuzul de a lupta pe front

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă amendamente la o lege, care prevăd pedepsirea cu până la zece ani de închisoare a militarilor care dezertează sau refuză să lupte în perioada de mobilizare, ca în prezent, relatează AFP.

Putin însăpreşte astfel sancţiunile, la doar câteva zile după ce a decretat o mobilizare a rezerviştilor în Ucraina.

Vladimir Putin a promulgat de asemenea o lege care facilitează accesul la cetăţenia rusă a străinilor care se angajează pe o perioadă de cel puţin un an de zile în armata rusă, în contextul în care Moscova caută să recruteze - prin toate mijloacele - bărbaţi care să lupte în războiul rus din Ucraina.

UPDATE 17:10. Putin nu vrea retragerea armatei din zona Herson

Preşedintele rus Vladimir Putin, care îşi impune decizii strategice în timp ce încasează înfrângeri, a refuzat - potrivit unor oficiali americani citaţi de New York Times (NYT) - ca forţele ruse prezente în Herson, ultima capitală regională ucraineană aflată sub controlul rus, să se retragă, în pofida faptului că au fost atacate în contra-ofensiva ucraineană în sudul ţării, relatează Le Monde.

O retragere a armatei ruse le-ar fi permis militarilor ruşi să se replieze în mod ordonat, să păstreze echipamentul militar şi ar fi salvat viaţa multora dintre ei, scrie cotidianul. Însă acesta ar fi fost un nou eşec în războiul de invazie lansat de către liderul de la Kremlin.

Putin, pe fondul dezastrului armatei sale, dominată de contra-ofensiva ucraineană în nordul şi sudul Ucrainei, şi-a multiplicat deciziile luate de urgenţă, transmite news.ro

Referendumuri de anexare a patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijjea - sunt în curs de vineri în zone aflate sub control rus, dar şi o ”mobilizare parţială” în Rusia.

Mobilizarea a fost cerută de către ofiţeri aflaţi pe front, care l-au avertizat pe preşedintele rus cu privire la probleme de efective şi logistică. El i-a ascultat cu privire la mobilizare, însă nu le-a permis să se retragă din oraşul Herson. Această implicare tot mai mare a preşedintelui rus Vladimir Putin în decizii strategice le displace militarilor ruşi, declară oficiali americani cotidianului The New York Times.

Acest refuz ar fi afectat puternic şi moralul trupelor ruse, potrivit NYT. Majoritatea grupărilor militare ruse sunt rupte de linia de aprovizionare, iar militarii au sentimentul că ar putea să fie sacrificaţi, abandonaţi singuri în faţa ucranenilor, care-şi continuă înaintarea.

Potrivit spionajului american, forţele ucrainene se află pe cale de a repeta în sudul Ucrainei ceea ce au făcut în nordul ţării, unde au recucerit, în septembrie, fâşii mari de pământ şi oraşe strategice.

Hersonul este un oraş strategic. El este primul oraş mare care a căzut pe mâna Rusiei, la începutul războiului, la sfârşitul lui februarie şi este în prezent singura capitală regională care se mai află sub controlul Rusiei, în care se află în curs un refrendum de anexare la Rusia.

În cazul în care ucrainenii reuşesc să îl recucerească, ei vor fi în măsură să-i respingă şi mai mult şi eventual să încerce să recucerească Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014, apreciază oficialii americani citaţi.

UPDATE 15:45. Generalul responsabil cu logistica, înlocuit din funcție

Rusia a anunţat sâmbătă înlocuirea în funcţie a celui mai înalt gradat însărcinat cu logistica, după ce ofensiva rusă în Ucraina a întâmpinat dificultăţi în acest domeniu, relatează AFP. ”Generalul de armată Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcţia de viceministru al Apărării” şi a fost înlocuit cu general-colonelul Mihail Mizinţev. 

Moscova face acest anunţ în timp ce se află în plină campanie de mobilizare, ca urmare a succeselor înregistrate de Forțele Armate ale Ucrainei.

Mihail Mizinţev, care conducea Centrul de Control al Apărării Naţionale ruse, devine astfel viceministru al Apărării ”însărcinat cu aprovizionarea cu material şi tehnică a forţelor armate”, potrivit ministerului.

Mihail Mizinţev, în vârstă de 60 de ani, a ocupat numeroase posturi de conducere în Statul Major, în îndelungata sa carieră militară, transmite news.ro.

El este vizat de sancţiuni impuse de Occident, din cauza rolului pe care l-a jucat în asediul Mariupolului, un oraş portuar în sud-estul Ucrainei, cucerit în mai de forţe ruse cu preţul unor distrugeri importante.

UPDATE 14:30. 50 de militari ucraineni mor zilnic pe front. Ruşii pierd de cinci ori mai mult

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski estimează, într-un interviu acordat unor publicaţii franceze - Ouest France, 20 Minutes, TV5 Monde şi Nice-Matin -, după ce a încercat să se eschiveze să prezinte în cifre pierderile militare ucrainene, că ”aproximativ 50 de militari ucraineni mor zilnic”, de cinci ori mai puţini, în opinia sa, decât pierderile militare ale Rusiei în Războiul din Ucraina, relatează Le Figaro, citat de News.

Kievul şi Moscova continuă să prezinte bilanţuri contradictorii ale războiului, fiecare afirmând că a pierdut cu mult mai puţini oameni decât inamicul, în contextul în care presei îi este dificil să obţină numărul exact al victimelor civile şi militare.

Zelenski a încercat să se eschiveze, în acest interviu, să răspundă la întrebări despre acest bilanţ, afirmând că întâmpină dificultăţi în obţinerea unor cifre precise.

”Mi se furnizează date. Însă Comandamentul Militar nu vrea să se comunice numărul exact al militarilor ucraineni ucişi pe front. Avem, de asemenea, cifre care rămân imprecise cu privire la pierderile civile. Eu rămân prudent şi nu trebuie să uităm că sunt vieţi omeneşti în joc”, a declarat el.

Până la urmă, Zelenski a estimat că ”aproximativ 50 de militari ucraineni mor zilnic” - adică 10.500 de la începutul războiului, la 24 februarie. În opinia sa, ”procentul morţilor ruşi este de cinci ori mai mare”.

Bilanţul avansat de către preşedintele ucrainean rămâne în ”tendinţa” celui comunicat în august de către Statul Major ucrainean, într-o conferinţă de presă extrem de rară asupra acestui subiect foarte delicat.

”Aproximativ 9.000 de militari ucraineni au fost ucişi în şase luni de invazie rusă”, declara luni comandantul-şef al Armatei ucrainene Valeri Zalujnî, citat de agenţia Interfax-Ukraine.

După o lună, ţinând cont de acest bilanţ al pierderilor de 50 de militari pe zi, datele prezentate de Zelenski sunt concordante cu declaraţiile precedente. Moscova avansează, la rândul ei, bilanţuri extrem de diferite.

”Pierderile noastre sunt, în prezent, de 5.937 de morţi”, declara miercuri, într-un interviu la postul Rusia-24, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu.

În opinia sa, pierderile ucrainene sunt mai mari de 100.000 de morţi. Rusia ar înregistra astfel, potrivit lui Şoigu, de 16 ori mai puţini morţi decât Ucraina.

 

UPDATE 14:00. Președintele CE: Europa ar trebui să se deschidă pentru rușii care fug de Rusia

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat Europa să dea dovadă de "deschidere față de cei care nu doresc să fie instrumentalizați de Kremlin" și să se deschidă pentru rușii care fug de Rusia.

Comentariile au fost făcute în urma discursului lui Michel la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, vineri, și vin înaintea unei întâlniri cheie a ambasadorilor UE, care va avea loc luni, în cadrul răspunsului integrat al UE la crizele politice (IPCR), relatează Politico, citat de The Guardian, citat de Mediafax.

„În principiu, cred că ... Uniunea Europeană [ar trebui] să îi găzduiască pe cei care sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice. Dacă în Rusia oamenii sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice, pentru că nu urmează decizia nebună a Kremlinului de a lansa războiul în Ucraina, trebuie să luăm acest lucru în considerare”, a spus Charles Michel.

El a adăugat: "Sunt de acord cu ideea că ar trebui să cooperăm și să ne coordonăm foarte repede, pentru că acesta este un fapt nou - această mobilizare parțială". Vineri, Charles Michel spunea că Rusia ar trebui suspendată din Consiliul de Securitate al ONU.

UPDATE 13:30. Coadă de 10 kilometri la granița dintre Rusia și Georgia

După ce Kremlinul a șocat Rusia anunțând prima mobilizare a cel puțin 300.000 de soldați de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, bărbații se grăbesc să părăsească țara. Coada de la granița dintre Rusia și Georgia se întinde pe 10 kilometri.

Coada de la granița dintre Rusia și Georgia are o lungime de aproximativ 10 km, potrivit BBC, iar oamenii așteaptă mai mult de 20 de ore pentru a o trece.Opțiunile de a fugi sunt limitate, au declarat anterior persoanele care au fugit pentru The Guardian, citat de Mediafax.

"Voi trece granița cu mașina în această seară", a declarat joi un sergent în vârstă de 29 de ani, Oleg. "Habar nu am când voi mai pune piciorul în Rusia", a adăugat el, referindu-se la pedeapsa cu închisoarea la care sunt condamnați bărbații ruși care evită încorporarea.

La începutul acestei săptămâni, patru dintre cele cinci țări UE care se învecinează cu Rusia au anunțat că nu vor mai permite rușilor să intre cu vize turistice.

UPDATE 12:00. Ungaria va continua să acorde vize Schengen cetățenilor ruși

Ungaria intenționează să acorde în continuare vize Schengen cetățenilor ruși, în pofida faptului că facilitarea vizelor a fost suspendată în Uniunea Europeană ca urmare a războiului din Ucraina.

Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pentru agenția rusă de presă Tass la New York, preluată de ANSA,citat de Mediafax.

"Există o metodologie clară cu privire la modul de eliberare a vizelor pentru turiștii din țările pentru care nu există un acord de facilitare a vizelor", a declarat ministrul ungar, adăugând: "Dar chiar dacă nu există un acord de facilitare a vizelor, nu înseamnă că nu se dau vize".

Potrivit lui Szijjarto, "politica de vize este o politică Schengen, așa că, în calitate de membri Schengen, există proceduri privind modul în care se face acest lucru. Nu a fost luată nicio decizie de a nu mai acorda vize Schengen cetățenilor ruși”.

UE adoptase, în 9 septembrie, în mod oficial, o suspendare a acordului din 2017 care facilitează emiterea de vize cetăţenilor ruşi.

UPDATE 10:20. Ucraina: Forţele ruse au bombardat un baraj de pe râul Siverski Doneţ în această săptămână

Armata rusă a bombardat în această săptămână barajul Pechenihî de pe râul Siverski Doneţ, în nord-estul Ucrainei, folosind rachete balistice cu rază scurtă de acţiune sau arme similare, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Atacul, desfăşurat pe 21 sau 22 septembrie, a urmat celui din 15 septembrie asupra barajului Karaciunivske, din apropiere de Krivoi Rog (centrul Ucrainei), indică buletinul informativ zilnic al Ministerului Apărării de la Londra, care adaugă că forţele ucrainene avansează de-a lungul râurilor Inguleţ şi Saksahan.

Atacurile sunt improbabil să fi cauzat perturbări semnificative ale operaţiunilor ucrainene dată fiind distanţa dintre zonele lovite şi cele de luptă.

La 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

UPDATE 9:20. Josep Borrel: UE nu trebuie să ignore amenințările lui Putin 

UE nu trebuie să ignore amenințările lui Vladimir Putin, care a declarat că ar putea folosi arme nucleare în conflictul din Ucraina, a declarat șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrel.

Josep Borrell a declarat pentru BBC că afirmația lui Putin că nu blufează cu arma nucleară trebuie luată în serios.

Comentariile sale vin în contextul în care Rusia începe o mobilizare parțială și se pregătește să anexeze patru regiuni din Ucraina. "Cu siguranță este un moment periculos pentru că armata rusă a fost pusă la colț, iar reacția lui Putin - amenințarea cu folosirea armelor nucleare - este foarte gravă", a spus el.

La 7 luni de când a început invazia Rusiei în Ucraina, analiștii sunt de acord că forțele lui Putin se află pe picior greșit, dar Borrell a declarat că trebuie să se ajungă la o "soluție diplomatică", una care "să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei".

"Altfel, putem termina războiul, dar nu vom avea pace și vom avea un alt război", a spus el. Borrell a respins preocupările legate de faptul că rezervele de arme ale UE se vor epuiza și a declarat că trebuie să continue sprijinul militar oferit Ucrainei, precum aplicarea de sancțiuni economice împotriva lui Putin și a aliaților săi.

El a recunoscut că majorarea costului prețurilor la energie, cauzată de conflict, reprezintă un motiv de îngrijorare. Borrell i-a cerut lui Putin să își joace rolul în găsirea unei soluții negociate, spunând că "pentru a dansa tango, ai nevoie de doi".

"Toți cei care au mers la Moscova, la Kremlin, pentru a vorbi cu Putin, s-au întors cu același răspuns: "Eu [Putin] am obiective militare, iar dacă nu obțin aceste obiective militare, voi continua lupta". Este cu siguranță o direcție îngrijorătoare, dar trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el.

UPDATE 7:00. Zelenski cere ucrainenilor din teritoriile ocupate de ruşi să fugă de mobilizare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oamenilor din teritoriile ocupate de ruşi în Ucraina să evite prin orice mijloc recrutarea în armata rusă, iar dacă totuşi ajung acolo, să saboteze orice activitate a inamicului.

"Lumea va reacţiona absolut corect la referendumurile false - vor fi condamnaţi fără echivoc, şi va reacţiona la mobilizarea criminală pe care ocupanţii încearcă în prezent să o desfăşoare în Crimeea şi în alte părţi ale Ucrainei, pe care le controlează până acum. În Crimeea există încercări de a găsi şi mobiliza cât mai mulţi bărbaţi. Avem deja dovezi în acest sens. Aceasta este o încercare deliberată a Rusiei de a distruge poporul tătar din Crimeea, aceasta este o încercare deliberată a statului agresor de a lua viaţa cât mai multor locuitori ai teritoriului invadat de trupele ruse. Am o cerere simplă către toţi oamenii noştri din teritoriul ocupat temporar: faceţi principalul lucru – salvaţi-vă vieţile şi ajutaţi-ne să slăbim şi să distrugem ocupanţii. Ascundeţi-vă de mobilizarea rusă prin orice mijloace. Evitaţi scrisorile de recrutare. Încercaţi să ajungeţi pe teritoriul liber al Ucrainei. Dar dacă intraţi în armata rusă, sabotaţi orice activitate a inamicului, împiedicaţi orice operaţiune rusă, oferiţi-ne orice informaţie importantă despre ocupanţi - bazele lor, cartierul general, depozitele cu muniţie. Şi cu prima ocazie, treceţi la poziţiile noastre. Fă totul pentru a-ţi salva viaţa şi a ajuta la eliberarea Ucrainei", a cerut Zelenski în discursul de vineri seară, potrivit News.ro.

Şeful naţiunii ucrainene a spus că de la începutul acţiunilor în estul ţării, în septembrie, au fost deja eliberate aproximativ 9 mii de kilometri pătraţi de teritoriu şi aproximativ 400 de aşezări. "Acest rezultat tangibil a fost atins în special datorită faptului că oamenii noştri din teritoriul ocupat temporar ne-au ajutat. Vă rugăm să faceţi totul pentru a creşte acest ajutor. Oferă serviciilor noastre speciale toate informaţiile despre cei care organizează şi ajută la desfăşurarea acestei farse cu referendumuri false. Furnizaţi toate informaţiile despre mobilizarea rusă, despre armata rusă în general. Ajută-i pe cei din zonele ocupate care au nevoie: bătrâni, oameni singuri, familii cu copii. Ucraina se va întoarce pe toate pământurile sale şi trebuie să salvăm cât mai mulţi dintre oamenii noştri de acolo", a adăugat el.

Zelenski a subliniat că armata rusă a folosit drone iraniene pentru a ataca regiunea Dnepropetrovsk şi Odesa. "Am însărcinat Ministerul Afacerilor Externe să ofere un răspuns dur la acest fapt. Lumea va şti despre fiecare fapt de colaborare cu răul şi va avea consecinţele corespunzătoare. S-a decis deja retragerea acreditării ambasadorului Iranului în Ucraina, precum şi reducerea semnificativă a numărului personalului diplomatic al Ambasadei Iranului", a spus el, precizând că mai multe drone iraniene au fost doborâte de ucraineni.

UPDATE 6:50. Ruşii continuă să părăsească ţara de frica mobilizării 

Armata ucraineană a anunţat eliberarea unui sat din regiunea Doneţk, în continuarea ofensivei pornite de lângă Harkov. Localitatea nu este mare, dar succesul are valoare simbolică, deoarece Doneţk este una din regiunile pe care Rusia intenţiona să le cucerească integral şi apoi să le anexeze. Luptele continuă şi în alte puncte din Donbas, iar trupele ruse se află, de cele mai multe ori, în defensivă. Riposta a venit, între altele, prin atacuri cu o nouă categorie de arme, dronele sinucigaşe livrate Rusiei de Iran. La Odesa, o persoană şi-a pierdut viaţa în urma unui asemenea atac asupra clădirii administraţiei portului. 

Zelenski: Armata rusă a folosit pentru bombardamente, în regiunile Dnepropetrovsk şi Odesa, drone iraniene. S-a luat decizia să se ridice acreditarea ambasadorului Iranului în Ucraina. 

Rusia speră să-şi întărească forţele în urma mobilizării parţiale decretate de preşedintele Putin. O sursă ministerială citată de publicaţia de opoziţie MEDUZA afirmă că obiectivul este să fie încorporaţi nu doar 300.000 de oameni, cum s-a anunţat, ci 1.200.000. Kremlinul s-a grăbit să dezmintă această informaţie. Iar analiştii occidentali consideră că guvernul va avea probleme să-i mobilizeze şi pe cei 300.000 declaraţi oficial. Oamenii, şi mai ales tinerii, nu se arată dornici să lupte pe frontul din Ucraina. 

Autorităţile militare ar fi primit indicaţia să găsească recruţi mai ales în zonele rurale şi nu la Moscova, Petersburg şi alte mari oraşe unde au avut loc manifestaţii împotriva războiului. Chiar dacă nu protestează în public, mulţi ruşi încearcă să scape de mobilizare asaltând graniţele statelor vecine, mai ales ale celor care îi mai primesc, încă, fără viză. La punctele de trecere rutiere spre Georgia se aşteaptă chiar şi 15 ore. 

Şi la graniţa Finlandei s-a dublat numărul celor care părăsesc Rusia. Aceasta deşi guvernul de la Helsinki a limitat sever numărul vizelor acordate ruşilor şi, ieri seară, a anunţat chiar că va închide frontiera, cel puţin pentru câteva zile. La rândul său Polonia a avertizat că nu-i va adăposti pe ruşii care vor să scape de mobilizare şi le va acorda azil politic doar celor care dovedesc că au fost persecutaţi sau torturaţi. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri externe » Război Rusia - Ucraina, ziua 213 LIVE TEXT. Duma de Stat din Rusia ar urma să dezbată, pe 29 septembrie, alipirea provinciilor ocupate din Ucraina