Video Reacţia lui Putin, după anunţul Coaliţiei de Voinţă: Războinicii Rusiei şi-au îndeplinit întotdeauna misiunea
Franţa şi Marea Britanie vor trimite trupe terestre în Ucraina pentru a monitoriza încetarea focului în cazul unui acord de pace. Ţara noastră nu va trimite militari, dar ar putea găzdui soldaţi NATO. Angajamentul face parte dintr-un document semnat de cele 35 de state ale Coaliţiei de Voinţă, reunite la Paris. Vladimir Putin nu are, însă, gânduri de pace. Invadarea Ucrainei este o misiune sfântă, a spus el.
În Declaraţia de la Paris, ţările din Coaliţia de Voinţă au scris că vor oferi garanţii de securitate Ucrainei prin patru brigăzi: terestră, aeriană, navală şi de instruire pentru soldaţi ucraineni. La misiune vor participa între 15.000 şi 20.000 de militari. Doar Franţa şi Marea Britanie au anunţat, până acum, că vor trimite militari în Ucraina.
"Marea Britanie și Franța vor înființa centre militare în toată Ucraina și vor construi facilități protejate pentru arme și echipamente militare, pentru a sprijini apărarea Ucrainei", a declarat premierul Marii Britanii, Keir Starmer.
"Implicarea Germaniei ar putea include, de exemplu, desfășurarea de forțe pentru Ucraina pe teritoriul vecin NATO după un armistițiu", au fost spusele cancelarului Germaniei, Friedrich Merz.
"Pentru fiecare dintre ţări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin Parlamente. [...] În momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre ţări cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba", a spus preşedintele României, Nicuşor Dan.
Cum va contribui România la securitatea Ucrainei
Statele Unite şi-au luat angajamentul să conducă operaţiunea de monitorizare şi verificare a încetării focului. În plus, militari americani vor fi trimişi în România şi Polonia pentru a putea interveni rapid dacă Rusia va ataca din nou Ucraina. Ţara noastră va pune la dispoziţie baze militare pentru aliaţi.
De ce nu poate intra încă în vigoare planul de pace
Planul de pace nu poate intra în vigoare, însă. Volodimir Zelenski şi trimişii lui Donald Trump nu se înţeleg în două puncte majore, cedarea regiunii Donbas, centura de fortăreţe a Ucrainei, şi situaţia centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa. După plecarea preşedintelui ucrainean, delegaţia ucraineană a negociat şi azi cu ginerele preşedintelui american şi emisarul special Steve Witkoff.
"Am discutat câteva idei care ar putea ajuta. Dacă echipele nu reușesc să rezolve anumite probleme, acestea pot fi discutate la nivelul liderilor", a mai declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
"Președintele nu renunță la angajamentele sale. Susţine puternic Ucraina și un acord de pace", a spus emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff.
Reacţia preşedintelui rus Vladimir Putin
Acordul-cadru de la Paris urmează să fie prezentat Kremlinului. Vladimir Putin a spulberat, însă, speranţele, aseară, la finalul slujbei de Crăciun pe rit vechi.
"Războinicii Rusiei au îndeplinit întotdeauna, ca la porunca Domnului, această misiune de a apăra Patria și poporul ei, de a salva Țara-Mamă și poporul ei", a fost declaraţia preşedintelui rus Vladimir Putin.
Putin a ameninţat în repetate rânduri că Rusia îi va considera pe militarii străini din Ucraina ţinte legitime, la fel şi pe toate ţările care oferă sprijin logistic Kievului.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
