Reacția lui Putin după ce Trump nu a primit Premiul Nobel: Nici Nobelul nu mai este ce-a fost
Au existat cazuri în care Comitetul Nobel a acordat premiul unor persoane care nu au făcut nimic pentru pace. Prestigiul acestui premiu s-a pierdut, în mare parte, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unei conferințe de presă, susținută la finalul vizitei sale în Tadjikistan.
"Nu știu dacă (Trump) merită sau nu (Premiul Nobel pentru Pace). Nu este de datoria mea să decid asta...Donald încearcă, lucrează la probleme legate de obținerea păcii. Un exemplu clar este situația din Orientul Mijlociu. Dacă totul se va rezolva, va fi un eveniment istoric", a mai transmis liderul rus.
Președintele american Donald Trump nu a câștigat Premiul Nobel pentru Pace 2025, care a fost acordat Mariei Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela. Poreclită "Doamna de Fier a Venezuelei", aceasta se ascunde de mai bine de 14 luni și duce o campanie împotriva regimului condus de Nicolas Maduro.
Trump a declarat în repetate rânduri că își dorește să primească Nobelul și că ar fi o mare jignire să fie ignorat. Cu puțin timp înainte de anunț, liderul de la Casa Albă a mediat un armistițiu între Israel și Hamas. Norvegienii se pregătesc acum pentru reacția sa, care ar putea include impunerea de taxe vamale sau cereri de creștere a contribuțiilor NATO, în semn de protest.
Curtea Penală Internaţională a cerut Tadjikistanului arestarea lui Putin
Curtea Penală Internaţională (CPI) a făcut apel la Tadjikistan să-şi respecte obligaţiile şi să-l aresteze pe Vladimir Putin, aflat într-o vizită de stat pe teritoriul acestei ţări din Asia Centrală. Într-o scrisoare trimisă marţi Tadjikistanului şi făcută publică joi, Paivi Kaukoranta, preşedinta Adunării statelor semnatare a Statutul de la Roma, reaminteşte că Putin este dat în urmărire internaţională de CPI din martie 2023 pentru crima de război reprezentată de deportarea de copii ucraineni în Rusia începând cu cel puţin 24 februarie 2022.
Scrisoarea subliniază că statele membre ale CPI au obligaţia legală de a coopera pe deplin cu Curtea, ceea ce prevede arestarea şi predarea persoanelor căutate de tribunal. "Capacitatea Curţii de a-şi îndeplini mandatul depinde de îndeplinirea de către state a obligaţiilor lor de cooperare, în special în ceea ce priveşte arestarea şi predarea persoanelor care fac obiectul unor mandate de arestare", avertizează instanţa internaţională cu sediul la Haga.
În pofida avertismentului, Putin a aterizat miercuri la Duşanbe, capitala Tadjikistanului, unde a fost întâmpinat de preşedintele Emomali Rahmon. Cei doi au mers apoi la complexul "Unitatea naţională şi renaşterea Tadjikistanului", unde preşedintele rus a depus o coroană de flori în faţa statuii lui Ismail Somoni, un conducător important al dinastiei Samani din Asia Centrală, considerat tatăl naţiunii tadjice.
Vizita, prevăzută să dureze trei zile, coincide cu summitul Rusia-Asia Centrală, precum şi cu o reuniune a Consiliului şefilor de stat ai Comunităţii Statelor Independente (CSI), iar Putin încearcă să profite de şederea sa pentru a se întâlni cu mai mulţi lideri regionali, printre care preşedintele azer, Ilham Aliev.
La sosirea sa în Tadjikistan, Putin a subliniat rolul imigranţilor tadjici în economia rusă, în pofida intensificării discursului xenofob în Rusia şi a raidurilor masive din această ţară după atentatul de la Crocus City Hall din 2024. "Peste un milion de cetăţeni tadjici trăiesc şi lucrează în Federaţia Rusă şi contribuie în mod semnificativ la creşterea economiei ruse", a declarat el, potrivit TASS.
Tadjikistanul este stat semnatar al Statutul de la Roma, prin urmare are obligaţia legală de a coopera cu CPI, inclusiv în ceea ce priveşte arestarea şi predarea persoanelor căutate de tribunal, notează EFE. Nu este prima dată când un stat semnatar al actului fondator al CPI ignoră mandatul de arestare emis împotriva lui Putin. Anul trecut, CPI a denunţat Mongolia în faţa organului său de supraveghere pentru că nu a dat curs cererii de arestare a liderului rus atunci când acesta a călătorit pe teritoriul său.
Ungaria a urmat acelaşi exemplu în aprilie trecut, refuzând să-l aresteze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în timpul vizitei sale în ţară, în ciuda existenţei unui mandat de arestare împotriva sa pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
