Șefii serviciilor secrete europene: Rusia nu vrea pace în 2026. Economia rusă nu este în pragul colapsului

Șefii serviciilor de informații din Europa sunt pesimiști că în acest an se va ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, în ciuda afirmațiilor optimiste lansate de Donald Trump, relatează Reuters. 

Moscova nu vrea acord de pace iar economia rusă nu este în pragul colapsului

Directorii a cinci agenții europene de informații au spus, sub protecția anonimatului, că Rusia nu dorește să încheie rapid războiul. Iar patru dintre ei susţin că Moscova se folosește discuțiile cu SUA pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri comerciale. La negocierile purtate în ultimele luni la Abu Dhabi şi Geneva "se joacă teatru", a spus unul dintre șefii serviciilor europene.

Declarațiile arată o diferență majoră de viziune între capitalele europene și Casa Albă. Ucraina a atras atenţia că Trump își dorește un acord de pace până în iunie, înaintea alegerilor din noiembrie pentru Congresul SUA. Trump a declarat în repetate rânduri că președintele Vladimir Putin vrea un acord.

"Rusia nu vrea un acord de pace. Urmărește obiectivele sale strategice, iar acestea nu s-au schimbat", a declarat unul dintre șefii serviciilor europene. Printre obiectivele Kremlinului se numără înlăturarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-o zonă "neutră" tampon față de Occident.

Principala problemă este că Rusia nici nu-şi dorește, nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia rusă "nu este în pragul colapsului", a spus un al doilea oficial. Oficialii nu au spus exact pe ce dovezi se bazează, dar Reuters arată că agențiile de informaţii folosesc surse umane, interceptări și alte mijloace specifice iar Rusia este în centrul atenției serviciilor europene. De cealaltă parte, Putin susţine că este pregătit pentru pace, dar în condițiile sale. Iar oficialii ruși acuză guvernele europene că au evaluat în mod repetat greșit situația Rusiei.

Negocierile ruso-ucrainene au intrat în blocaj

Între timp, negocierile au intrat în blocaj. Rusia vrea ca Ucraina să își retragă forțele din restul de 20% din Donețk pe care nu îl controlează, iar Kievul refuză. Kremlinul ar putea fi satisfăcut din punct de vedere teritorial dacă ar obține restul regiunii Donețk, însă acest lucru nu înseamnă că obiectivul de a răsturna guvernul pro-occidental al lui Zelenski a fost îndeplinit, a evaluat al doilea oficial.

Există o convingerea greșită că cedarea Donețkului de către Ucraina ar duce rapid la un acord de pace, a atras atenţia un al treilea șef de serviciu. "Dacă rușii obțin aceste concesii, ar putea fi doar începutul unor negocieri reale", a spus oficialul, anticipând că Moscova ar veni apoi cu noi cerințe.

Același oficial, fără a prezenta dovezi, subliniază Reuters, și-a exprimat îngrijorarea față de nivelul "foarte limitat" de competență în Occident, inclusiv în Europa, de a negocia cu Rusia. Delegația americană este condusă de Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar și prieten vechi al lui Trump, și de Jared Kushner, ginerele președintelui SUA. Ambii au lucrat în numele lui Trump şi la alte dosare internaționale, însă niciunul nu este diplomat de carieră și nu are expertiză specifică privind Rusia sau Ucraina.

Obiectivele strategice ale Rusiei în Ucraina rămân neschimbate

Doi dintre oficiali au spus că Moscova încearcă la negocieri să separe discuțiile în două direcții: una axată pe război și alta pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include relaxarea sancțiunilor. Zelenski a declarat că serviciile sale de informații i-au transmis că negociatorii americani și ruși discută acorduri de cooperare bilaterală în valoare de până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Oficialii europeni nu au oferit detalii despre aceste discuții.

Al doilea șef de serviciu a spus că oferta este concepută atât pentru a-l atrage atât pe Trump, cât și pentru a-i mulţumi pe oligarhii ruși care nu au profitat de pe urma războiului din cauza sancțiunilor, şi pe a căror loialitate Putin se bazează. El a subliniat însă că Rusia este, în cele din urmă, o "societate rezilientă", capabilă să suporte greutăți. 

Un al treilea oficial a avertizat că Rusia se confruntă cu "riscuri financiare foarte mari" în a doua jumătate a anului 2026, invocând accesul limitat la piețele de capital din cauza sancțiunilor și costurile ridicate de împrumut.

Unii analiști consideră că economia Rusiei se situează între stagnare și recesiune, după ce a crescut cu doar 1% anul trecut. Deşi dobânda-cheie a scăzut la 15,5%, creditele rămân foarte scumpe, iar rezervele de bani din fondul suveran s-au diminuat semnificativ.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰