Revoluția din Kazahstan, o amenințare în plus pentru Vladimir Putin. Cum ar putea protestele să destabilizeze Kremlinul

Angajamentele repetate – și neîmplinite – ale guvernului pentru un viitor economic mai bun au transformat Kazahstanul într-o oală sub presiune, au declarat analiștii politici pentru CNN. Nemulțumirile de lungă durată cu privire la șomaj și salariile scăzute - în special în industriile grele din vestul Kazahstanului - au fost alimentate și de o recesiunea în urma pandemiei. 

Autoritățile au anunțat multe planuri de îmbunătățire a calității vieții și de combatere a corupției, dar acestea nu s-au concretizat niciodată. Lipsa dialogului și hărțuirea opoziției politice au lăsat guvernul indiferent cu privire la nemulțumirile poporului.

Președintele Tokayev pare să fi fost luat prin surprindere de amploarea protestelor. Pe 2 ianuarie, șeful statului a transmis pe Twitter că „cetăţenii au dreptul de a face cereri publice autorităţilor locale şi centrale, dar acest lucru trebuie făcut în conformitate cu legea”. Mai târziu, liderul kazah a subliniat că „manifestanții trebuie să fie responsabili și pregătiți pentru dialog” și a promis că o comisie va „găsi o soluție acceptabilă la problema prețului carburanților”.

Însă apelul său la dialog nu a avut ecou în stradă, iar oamenii au luat cu asalt clădiri guvernamentale și au incendiat clădirea administrației centrale din Almaty. 

Prin urmare, Tokayev a cerut sprijinul Rusiei pentru a reprima protestele, iar răspunsul Kremlinului nu a întârziat. Soldații din alianța „de menținere a păcii” condusă de Moscova au intrat în Kazahstan după ciocnirile violente dintre protestatari, poliție și armată. Sunt puține informații de încredere despre numărul real al victimelor, dar agențiile locale de presă vorbesc de zeci de oameni care au fost uciși. Noi focuri de armă s-au auzit joi seară în Almatî, potrivit Euronews.

De asemenea, liderul kazah i-a numit pe manifestabți „terorişti” şi i-a acuzat că subminează „sistemul de stat”, susţinând „mulţi dintre ei au primit pregătire militară în străinătate”. Într-o adresă televizată, Tokayev a spus că forțele de menținere a păcii trimise din Rusia și din statele vecine au venit la cererea sa și se află în țară temporar pentru a asigura securitatea.

În funcție de evoluția misiunii lor, sosirea forțelor de menținere a păcii ar putea agrava și mai mult tensiunile.

Paul Stronski, specialist în relațiile Rusiei cu vecinii săi, spune că apelul lui Tokayev îl va costa credibilitatea în rândul cetățenilor - și că naționalismul kazah nu trebuie subestimat. În 2010 au avut loc proteste împotriva planurilor guvernamentale de a închiria terenuri agricole investitorilor chinezi, planuri care au fost în cele din urmă abandonate.

Rusia, luată prin surprindere de evenimentele din Kazahstan

Pentru președintele rus, Vladimir Putin, evenimentele care se desfășoară la sud de granița sa sunt îngrijorătoare, fiind o bătaie de cap suplimentară. Rusia menține relații strânse cu Kazahstanul și depinde de Cosmodromul Baikonur ca bază de lansare pentru toate misiunile spațiale cu echipaj rusesc. Națiunea din Asia Centrală are și o minoritate etnică rusă semnificativă: aproximativ 20% din populația Kazahstanului este etnică rusă.

Fostul președinte autocrat Nursultan Nazarbaev, care a condus Kazahstanul timp de aproape trei decenii, a demisionat în 2019, dar a rămas o figură puternică, din umbră, până când i s-a retras funcția în Consiliul de Securitate, la începutul lunii ianuarrie. Un astfel de model de tranziție l-a atras pe Putin la acea vreme, dar astăzi pare mai puțin promițător.

Kremlinul este, de asemenea, preocupată de criza din Ucraina, iar evenimentele din Kazahstan sunt o potențială distragere nedorită.

Zachary Witlin, expert în politici economice, anticipează că „Moscova își va folosi legăturile personale puternice cu elita kazahă, împreună cu legăturile mai formale prin intermediul organizațiilor economice și de securitate regionale, pentru a încuraja reprimarea protestelor”.

Pentru investitorii internaționali, evenimentele din ultimele zile au subminat reputația Kazahstanului ca loc în care este sigur să faci afaceri. Oprirea accesului la internet și trimiterea armatei pe străzi va descuraja corporațiile din sectoarele energetice și minerale de care Kazahstanul are atât de multă nevoie.

Din ce cauză au izbucnit protestele din Kazahstan?

Demonstrațiile au izbucnit în regiunea vestică Mangystau, bogată în petrol, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), înainte de a se extinde spre oraşul Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almaty. Regiunea Mangystau depinde de GPL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Kazahstanul, țară producătoare de petrol, a atras miliarde de investiții străine și a menținut o economie puternică de la independența sa, acum 30 de ani. Dar subvențiile pentru GPL au creat o situație în care Kazahstanul se confrunta în mod regulat cu lipsuri de petrol, scrie Reuters.

Motivele protestelor sunt însă mai adânci, incluzând furia provocată de guvernul corupt, nivelul de trai și problemele economice, agravate și de pandemia de coronavirus. În timp ce resursele naturale au îmbogățit elita deja foarte bogată, mulți kazahi se confruntă cu un nivel de trai modest. 

Amnesty International a declarat că protestele sunt „o consecință directă a represiunii pe scară largă de către autorități a drepturilor fundamentale ale omului. De ani de zile, guvernul a persecutat disidența pașnică, lăsând poporul kazah într-o stare de agitație și disperare”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰