Rusia acuză România că ajută militar direct Ucraina, inclusiv prin Portul Giurgiulești din R. Moldova
Rusia acuză din nou România că oferă sprijin militar direct Ucrainei. Într-un interviu pentru TASS, Iuri Pilipson, un înalt oficial din Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova, sugerează că Portul Giurgiulești din R. Moldova, achiziționat recent de autoritățile române, ar fi folosit în sprijinul Ucrainei, fiind transformat într-un nod de tranzit pentru aprovizionarea armatei ucrainene.
Rusia acuză Bucureștiul că promovează ideea unirii cu Republica Moldova și că România oferă sprijin militar și logistic direct Ucrainei. Moscova susţine că Portului Giurgiulești din R. Moldova este folosit pentru tranzitul de mărfuri către armata ucraineană.
"Portul Giurgiulești, nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei"
Acuzațiile sunt lansate, într-un interviu pentru TASS, de Iuri Pilipson, director al celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe. Acesta a fost întrebat de jurnaliștii agenției de stat a Rusiei dacă România urmărește concret unirea cu Republica Moldova și care este miza Portului Giurgiulești, achiziționat recent de autoritățile române.
"Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două țări face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Moldova, pentru a crea impresia unei susțineri populare în creștere pentru așa-numita "unire", cum este numit acolo acest proces. În pofida presiunii propagandistice, marea majoritate a locuitorilor Republicii Moldova, din câte știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea națională, nici la statalitate. Spre deosebire de studiile sociologice românești, care ar arăta o presupusă creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ 76,7% dintre cetățenii moldoveni chestionați s-au declarat moldoveni și doar 8,0% - români.
Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu. Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care trece peste 70% din importul și exportul Republicii Moldova realizat pe cale navală, a fost prezentată la București drept un pas către "reunificarea economică", fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport "în reconstrucția Ucrainei". Punerea în practică a unor planuri atât de ambițioase ține de un viitor incert. Între timp, România este implicată deja, în prezent, în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev.
Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de mult într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forțelor Armate ale Ucrainei", a declatat oficialul rus din Ministerul de Externe.
Ce spune despre relaţia Moscovei cu Slovenia, Bulgaria, Grecia sau Muntenegru: "NATO apropie inevitabil alianța de o confruntare directă cu Rusia"
În cadrul interviului, oficialul rus a trecut în revistă relația Moscovei cu o serie de state europene. El susține că relația cu Belgradul rămâne solidă și acuză Occidentul că încearcă să îndepărteze Serbia de Moscova și să se amestece în politica internă a țării.
În ceea ce privește Slovenia, Moscova salută vocile politice care cer reluarea dialogului cu Rusia și susține că discuțiile despre un eventual referendum privind apartenența Sloveniei la NATO arată existența unor tensiuni în interiorul Alianței. Totuși, oficialul rus admite că un asemenea referendum este departe de a deveni realitate.
Oficialul rus critică cooperarea militară dintre Kosovo, Albania și Croația, pe care o consideră un factor destabilizator în Balcani. Rusia susține poziția Serbiei și contestă integrarea Kosovo în NATO.
Legat de Bulgaria, oficialul rus apreciază o retorică mai prudentă față de Moscova și față de războiul din Ucraina, dar spune că Bulgaria rămâne prea dependentă politic de Bruxelles.
Cea mai dură parte a interviului vizează sprijinul acordat de Grecia Ucrainei. Oficialul rus mai susține că sancțiunile împotriva Moscovei afectează și economia Greciei, inclusiv energia și turismul.Totodată acuză Atena și alte state NATO că, prin sprijinirea Kievului, apropie Alianța de o confruntare directă cu Rusia.
"Trebuie să constatăm că autoritățile elene, în pofida opoziției majorității covârșitoare a populației, s-au discreditat de mult prin acordarea de asistență militară și de altă natură regimului criminal al lui Zelenski. Armele transferate Forțelor Armate ale Ucrainei din arsenalele Greciei ucid zilnic civili care locuiesc în zona conflictului. Inclusiv etnici greci - am atras în repetate rânduri atenția asupra acestui lucru. Intenția oficială a Atenei de a continua sprijinirea Kievului provoacă o profundă regretare. Este important să se înțeleagă că tolerarea acțiunilor armatei ucrainene de către statele membre NATO apropie inevitabil alianța de o confruntare directă cu Rusia. Este evident că răspunderea pentru o evoluție negativă a evenimentelor va reveni celor care, în Europa, pun în mod iresponsabil în joc soarta propriilor popoare", a spus oficialul.
Nici Muntenegru nu a scăpat de criticile Moscovei. Oficialul rus a atacat posibilitatea introducerii vizelor pentru cetățenii ruși și spune că Podgorica "își trage singură un glonț în picior", deoarece turiștii ruși sunt importanți pentru economie.
Guvernul Muntenegrului a publicat luna trecută o decizie potrivit căreia cetățenii Rusiei și Belarusului mai pot intra în țară fără viză până la 31 octombrie 2026.
