Rusia poate bruia semnalele GPS "pe o rază de până la 450 de km", din Kaliningrad. Ţările UE afectate
Autoritățile lituaniene avertizează că Rusia poate manipula semnalele GPS pe o rază de până la 450 de kilometri din enclava Kaliningrad, fiind capabilă să afecteze o mare parte din Europa de Nord și de Est.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleRusia poate bruia şi falsifica semnale GPS adânc în interiorul UE, pe o rază de până la 450 km, din exclava Kaliningrad, după ce şi-a extins puternic această capacitate, a declarat marţi un oficial lituanian, relatează Reuters.
Lituania: Rusia poate manipula semnalele GPS adânc în interiorul Europei
De la invadarea Ucrainei în 2022, statele europene au acuzat frecvent Rusia de bruiaj electronic. Moscova a negat mereu acest lucru, spunând că este vorba de propagandă occidentală.
Darius Kuliesius, şef adjunct al autorităţii lituaniene de reglementare în comunicaţii, a declarat pentru Reuters că Rusia şi-a mărit numărul antenelor de "spoofing" al GPS-ului.
Cu ajutorul acestora, difuzează semnale false pentru a deruta sistemele de geolocalizare. Dacă la începutul lui 2025, avea doar 3, acum are 36.
Antenele s-ar afla pe teritoriul exclavei Kaliningrad, puternic militarizată. Ea se află pe coasta Balticii, între Lituania şi Polonia, state NATO.
"Interferenţa era ocazională şi a început cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum au construit infrastructura şi interferenţa a devenit sistemică, permanentă, o provocare rusească fără sfârşit împotriva securităţii europene", a spus Kuliesius.
Ambasada Rusiei din capitala lituaniană Vilnius nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta informaţia, dar Moscova a respins frecvent astfel de acuzaţii în trecut.
O hartă publicată de autoritatea de reglementare lituaniană arată că ruşii pot bruia semnale GPS în Estonia, Letonia şi Lituania, cea mai mare parte a Poloniei şi anumite zone din Finlanda, Suedia şi Belarus, precum şi Marea Baltică.
Raza de acţiune a ajuns la 450 km, au estimat lutuanienii, analizând perturbările din transmisiile sistemului de supraveghere aeriană ADS-B.
Anul trecut, un avion spaniol de luptă la bordul căruia se afla ministrul apărării Margarita Robles a avut GPS-ul bruiat în apropiere de Kaliningrad, în timp ce un avion care o transporta pe preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în drum spre Bulgaria s-ar fi confruntat cu probleme similare, aminteşte Reuters.
Kuliesius a mai spus că reţelele mobile ale Lituaniei din apropiere de Kaliningrad sunt degradate din cauza interferenţelor care afectează unele frecvenţe. Spoofing-ul şi bruiajul ating vârfurile în momentele atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei.
"Programul online al autobuzelor din Klaipeda (oraş aflat la 50 km de frontiera cu Kaliningrad) nu mai poate funcţiona în timpul acestor perioade, pentru că se bazează pe urmărirea autobuzelor prin GPS", a adăugat el.
Ucraina: Rusia bruiază drone ucrainene și le redirecționează către țări NATO
La scurt timp după ce Ucraina şi-a intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, Moscova a început să le bruieze și să le redirecționeze către țări NATO vecine, în special statele baltice și Finlanda, declanşând adevărate crize politice şi de securitate pentru unii dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei, relatează Kyiv Independent.
Mai mulți oficiali din statele baltice au avertizat că, dacă incidentele vor continua, acestea ar putea eroda treptat sprijinul public pentru Ucraina.
Primul incident major a avut loc în martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era ucraineană. Incidentul a determinat Kievul să prezinte scuze oficiale.
Apoi, în mai, mai multe drone au intrat în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia, una dintre ele prăbușindu-se în apropierea unui depozit de petrol din orașul Rezekne, aflat la granița cu Rusia. Până atunci, dronele ucrainene nu loviseră niciodată ținte aflate pe teritoriul Letoniei.
Timp de câteva zile, oficialii letoni au evitat să confirme public originea dronelor, deși aveau dovezi care arătau de unde proveneau. Ucraina a clarificat în cele din urmă situația și și-a cerut din nou scuze. Provocarea de securitate a devenit o criză politică şi a dus la căderea guvernului leton pe 14 mai.
La scurt timp, scandalul s-a mutat în Estonia. Pe 19 mai un avion F-16 românesc, aflat în misiune NATO, a doborât pentru prima dată o dronă ucraineană deasupra teritoriului estonian. Incidente similare s-au repetat în zilele următoare, alimentând îngrijorări tot mai mari în regiune.
Pentru a arăta susţinerea, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a ajuns azi în vizită la Vilnius. Ea a dat vina pe Rusia pentru alertele cu drone din statele baltice, acuzând Moscova că încearcă "să destabilizeze societăţile democratice" ale UE.
"Locuitorii ţărilor baltice trec prin ceva despre care mulţi credeau că ţine de un alt timp. Alerte aeriene, familii refugiate în adăposturi, şcoli închise, transporturi suspendate. Astfel este realitatea la frontiera de est a Europei în 2026", şi-a exprimat indignarea von der Leyen. "Nu sunt incidente izolate, este o strategie deliberată a Rusiei care încearcă să destabilizeze societăţile noastre democratice. Dar la fel ca pe câmpurile de luptă din Ucraina, Rusia a eşuat", a adăugat ea.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
