Video Rusia se pregăteşte de atacul decisiv asupra Kievului. Putin a trimis încă o coloană de blindate pentru a cuceri capitala Ucrainei

În oraşele deja asediate, cum este Mariupol, situaţia este disperată. Iar evacuarea civililor se dovedeşte foarte dificilă deşi Rusia promite, din nou, să asigure "coridoare umanitare" în acest scop. Ovaţionat de parlamentul britanic, căruia i s-a adresat printr-o legătură video, preşedintele Zelenski a afirmat că ţara sa va rezista dar a cerut mai mult ajutor din Occident.

Polonia s-a oferit să le transfere ucrainenilor avioane de luptă MiG-29, dar numai indirect, prin intermediul Statelor Unite. Americanii resping, însă, propunerea deoarece o consideră inaplicabilă.

Ruşii pregătesc asaltul final asupra Kievului

O nouă coloană blindată a armatei ruse, venită dinspre nord-est, a ajuns la aproximativ 60 de kilometri de Kiev, potrivit Pentagonului. În următoarele zile ar putea fi lansat atacul decisiv asupra oraşului. Analiştii occidentali consideră că unităţile ruseşti au soluţionat problemele logistice care au oprit o altă coloană de tancuri şi blindate la porţile capitalei. Ei cred că Vladimir Putin este hotărât să continue războiul fără a ţine seama de victimele din rândul populaţiei civile. Atât Rusia, cât şi Ucraina îşi păstrează cea mai mare parte a puterii de luptă, deşi au suferit pierderi grele în cele 13 zile de lupte.

Câţi soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina

Scott Berrier, director al Agenției de Informații pentru Apărare: Cu un grad redus de siguranţă, undeva între două mii şi patru mii. Este o cifră obţinută atât din surse ale serviciilor de informaţii, cât şi din surse deschise. 

Ucrainenii susţin că au respins atacuri ale inamicului atât în zona marelui oraş Harkov, care încă nu a putut fi cucerit, cât şi la Mikolaiv, pe drumul spre Odessa. Pe reţelele sociale apar noi imagini ale unor vehicule blindate şi camioane cu muniţie ruseşti, scoase din luptă. Din nou, ca într-una din primele zile ale războiului, a fost văzut un tractor care remorca un tanc abandonat.

Dar situaţia civililor din zonele de luptă este tragică. Peste 60 de spitale nu mai pot funcţiona după bombardamentele Rusiei. Spitalul din Izium este distrus în totalitate. 

Iar la Mariupol, oraş încercuit de mai multe zile, peste 400.000 de oameni sunt lipsiţi de apă, curent electric sau medicamente. Cei mai disperaţi au început să jefuiască magazinele, în căutare de hrană.

Ludmila Amelkina: Nu mai avem electricitate, nu avem nimic de mâncare, nu avem medicamente, nu mai avem nimic!

Locuitorii din Mariupol, ca şi cei din Kiev, Harkov, Sumy şi Cernigov ar fi trebuit să poată fi evacuaţi ieri, după ce comandamentul rus a anunţat încetarea focului. Dar aproape toate aceste acţiuni au eşuat. Fie că traseele de evacuare duceau spre Rusia, unde oamenii nu doreau să ajungă, fie că s-a deschis focul chiar asupra convoaielor de refugiaţi.

Doar la Sumy, 5.000 de civili, inclusiv numeroşi studenţi străini, au reuşit să plece spre alte regiuni ale Ucrainei ferite, deocamdată, de lupte. 

Olha Stefanişina: De două ori, până acum, Rusia a confirmat acordul şi condiţiile pentru deschiderea unui coridor umanitar, confirmat şi de Crucea Roşie Internaţională, dar operaţiunea nu a reuşit deoarece la 10 minute după deschiderea coridoarelor, a început să se tragă. 

Rusia a anunţat din nou, pentru astăzi, o încetare a focului pentru evacuări şi aprovizionarea oraşelor încercuite. Oferta a fost acceptată, dar ucrainenii au adăugat că le este greu să aibă încredere în cei ce le ocupă ţara. De la Kiev, preşedintele Zelenski s-a adresat, printr-o legătură video, parlamentarilor britanici, care l-au salutat cu ovaţii. 

Zelenski l-a evocat pe fostul lider britanic din al doilea război mondial, Winston Churchill, pentru a sublinia că Ucraina este hotărâtă să reziste până la capăt. 

Volodimir Zelenski: Vom lupta până la capăt. Vom lupta pe mare, în aer, vom continua să luptăm pentru pământul nostru, cu orice preţ. 

Preşedintele ucrainean a cerut înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei care, în opinia sa, ar trebui declarată stat terorist. Şi a pledat din nou pentru decretarea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, măsură pe care NATO nu o doreşte deoarece ar duce la un conflict armat deschis cu Rusia.

O alternativă putea fi întărirea aviaţiei ucrainene cu aparate MiG-29 rămase în dotarea altor ţări est-europene, cândva, comuniste. După ce a respins, iniţial, ideea, Polonia s-a oferit, ieri, pe neaşteptate, să predea avioanele MiG pe care le deţine, dar nu direct către Ucraina. Aeronavele urmau să ajungă la o bază NATO din Germania iar Statele Unite ar fi trebuit să le furnizeze, în schimb, polonezilor avioane de luptă la mâna a doua.

Mateusz Morawiecki: Orice decizie de a furniza arme ofensive trebuie să fie luată, unanim, de NATO. Nu suntem dispuşi să luăm asemenea decizii pe cont propriu, deoarece nu suntem implicaţi în acest război. 

Oficialităţile americane au fost surprinse de oferta poloneză pe care până la urmă au respins-o. Planul elaborat la Varşovia presupunea formalităţi prea complicate, care îl făceau inaplicabil, potrivit Pentagonului. Ucrainenii continuă să reziste cu mijloacele de care dispun în speranţa, destul de palidă, că discuţiile de mâine cu Rusia, la nivelul miniştrilor de externe, vor deschide o cale spre pace.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰