Cum se schimbă Europa după alegerile europarlamentare
Schimbări profunde urmează pe tot continentul, după alegerile europarlamentare! Pentru prima dată în istoria Parlamentului European, cele două tabere tradiţionale au pierdut majoritatea confortabilă. În schimb, forţele extremiste, eurosceptice şi ecologiste cresc la Bruxelles.
Schimbări profunde urmează pe tot continentul, după alegerile europarlamentare! Pentru prima dată în istoria Parlamentului European, cele două tabere tradiţionale au pierdut majoritatea confortabilă. În schimb, forţele extremiste, eurosceptice şi ecologiste cresc la Bruxelles. Un trend nou, care va pune la încercare rezistenţa blocului comunitar, după alegerile cu cea mai mare mobilizare din ultimii 25 de ani.
Europenii au ieşit în număr record la vot şi şi-au făcut auzită, la urne, îngrijorarea privind imigraţia şi securitatea.
Partidul Angelei Merkel, victorie cu un procent mic în Germania
Cinci state au resimţit noua viziune a electoratului, văzută de analiştii politici ca o palmă dată vechii ordini europene.
- Cât de afectată va fi Europa de războiul comercial declanşat de Trump: Dacă UE răspunde cu aceeaşi monedă va...
- Cum arăta relaţia de comerţ dintre România şi SUA înainte de Ziua Eliberării. Ţara noastră a exportat în...
- Reacţii internaţionale, după anunţul lui Donald Trump privind noile taxe comerciale. Cum va fi afectată România...
- Cum va răspunde UE la tarifele lui Trump. Economistul Laurian Lungu: Riscul ca SUA şi Europa să intre în...
- România are 6 luni să rezolve problema pensiilor speciale. 700 de milioane de euro din PNRR, blocate de UE
Cele mai mari schimbări au apărut chiar în nucleul Uniunii: în Germania şi Franţa.
În Italia, Marea Britanie şi Grecia, rezultatul votului este considerat un răspuns dur faţă de politica actualelor Guverne, confruntate cu o criză a imigraţiei.
Câştigători, dar şi mari perdanţi ai alegerilor europarlamentare din Germania, conservatorii cancelarului Angela Merkel au ieşit pe primul loc.
Însă cele 28,7 procente obţinute sunt cele mai mici din istorie. Marele învingător este Partidul Verzilor. Cu o abordare pro-europeană diferită, formaţiunea, din care face parte şi un român, a reuşit să convingă mai ales publicul tânăr.
Prezenţa la vot în Belgia, 88%
Cei mai mulţi europeni şi-au îndreptat atenţia spre partidele anti-sistem. În Franţa, partidul extremist al lui Marine Le Pen, care promovează o politcă anti-imigraţie, l-a devansat cu mai puţin de un procent pe cel al preşedintelui Emmanuel Macron.
Iar în Spania şi Italia, ţări în care se află cele mai numeroase comunităţi de români, formaţiunile aflate la putere şi-au consolidat poziţia.
În Parlamentul European ajunge şi o formaţiune care consideră NATO o organizaţie teroristă.
Un succes absolut au înregistrat şi partidele premierilor din Bulgaria şi Ungaria.
Înfiinţată în urmă cu doar şase săptămâni, formaţiunea britanică Partidul Brexitului a obţinut şi ea o victorie răsunătoare.
Cea mai mare prezenţă la urne a fost în Belgia, 88%. Cifrele nu sunt întâmplătoare, pentru că votul este obligatoriu în această ţară.
Parlamentul European se anunţă aşadar extrem de divizat. Prin urmare, consensul asupra unor subiecte sensibile va fi mult mai greu de obţinut.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰