Șefa diplomației UE critică ultimatumul de 50 de zile dat de Trump Rusiei: "Este prea lung. Civili mor zilnic"
Șefa diplomației europene a criticat așa-zisul ultimatum al lui Donald Trump pentru Vladimir Putin. Kaja Kallas a apreciat poziția fermă a Casei Albe față de Rusia, dar susține că 50 de zile reprezintă o perioadă foarte lungă, mai ales în contextul în care armata rusă "continuă să ucidă civili nevinovați".
Președintele american Donald Trump a amenințat luni Rusia cu tarife vamale dacă nu ajunge la un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile. "Pe de o parte, este foarte pozitiv faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile reprezintă o perioadă foarte lungă, mai ales dacă vedem că Rusia continuă să ucidă zilnic civili nevinovați", a declarat Kaja Kallas.
Trump a anunțat, de asemenea, planuri de trimitere a unor echipamente militare în valoare de miliarde de dolari către Ucraina, într-un acord finanțat de celelalte țări membre NATO. El a declarat că armele vor fi "de ultimă generație", dar nu a oferit detalii. "Este clar că trebuie să punem cu toții mai multă presiune pentru ca și ei să își dorească pacea. E bine că americanii fac pași în acest sens și sper că vor acorda ajutor militar, la fel cum o fac europeni", a mai comentat şefa diplomației europene.
Kaja Kallas, despre al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Kaja Kallas s-a declarat optimistă şi în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc. ''Suntem foarte, foarte aproape'' de un acord, a declarat ea în fața presei înainte de o reuniune la Bruxelles a miniștrilor afacerilor externe ai țărilor din blocul comunitar. ''Sper că aceasta se va întâmpla astăzi sau mâine'', a adăugat ea.
Potrivit presei ucrainene, două state ale UE se opun în prezent aprobării: Slovacia și Malta. Dar premierul slovac Robert Fico a sugerat luni seară că Slovacia ar putea debloca pachetul în această săptămână. Fico a făcut uz de acest veto pentru a face presiuni asupra Comisiei Europene, ca aceasta să garanteze aprovizionarea Slovaciei cu gaz, într-un moment în care UE caută să întrerupă total din 2027 importurile sale de gaz rusesc. Însă el a obținut garanții suficiente care îi permit să renunțe la acest veto, potrivit unor diplomați. Nici Malta nu este de acord cu reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc.
Petrolul rusesc, plafonat la 45 de dolari pe baril
Kaja Kallas a precizat că aceste noi sancțiuni contra Moscovei vor include o nouă plafonare a prețului la petrolul exportat de Rusia. Acest plafon este în prezent fixat de țările din G7 și din UE la 60 de dolari pe baril, iar Comisia Europeană a propus reducerea lui la 45 de dolari. Însă mai multe țări din UE, printre care Cipru și Malta, au manifestat reticențe, temându-se de noi restricții asupra fluxului lor comercial.
Prin urmare, Comisia Europeană a propus un sistem mai suplu, care să permită revizuirea acestui plafon în funcție de prețul țițeiului pe piața internațională. Europenii speră încă să convingă și SUA, până acum reticente să fixeze un nou prag după acordul încheiat în cadrul G7 asupra unui preț de 60 de dolari.
Fixând un nou prag, țările occidentale speră să limiteze câștigurile financiare de care beneficiază Moscova pentru a-și duce războiul împotriva Ucrainei. Potrivit Kajei Kallas, pragul de 60 de dolari a permis reducerea cu 30% a veniturilor petroliere ale Rusiei, esențiale pentru finanțarea războiului.
Cu toate acestea, pentru a ocoli această interdicție, Rusia a înființat o ''flotă-fantomă'' de petroliere, estimată la peste 500 de nave, pe care UE a luat-o deja în vizor. În cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, UE vrea să adauge 70 de petroliere-fantomă pe lista sa neagră de nave, care numără în prezent 342 de nume.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰