Video Singura clădire rămasă intactă la locul cutremurului din Turcia. Ce se află acolo

Nu cutremurul ucide, ci clădirile care se prăbuşesc şi prind ca într-o capcană sute sau chiar mii de vieţi. O demonstează Camera Inginerilor Civili din Kahramanmaraș, o construcție ce a rămas în picioare într-o provincie devastată la propriu de cutremurele de la începutul săptămânii, dovadă a faptului că se poate contrui temeinic și sigur chiar într-o zonă cu risc seismic.

În Turcia, peste 6.400 de imobile s-au prăbuşit ca piesele de domino, unele construite în urmă cu doar un an. Oamenii sunt revoltaţi şi acuză autorităţile că au contribuit la acestă catastrofă, pentru că au închis ochii, pentru bani, în faţa clădirilor care nu respectă normele de siguranţă. 

Standare de siguranță respectate doar pe hârtie, în Turcia

Cutremurul din 1999 din Izmit, în care au murit 17.000 de persoane, a schimbat regulile în construcţii. Au fost introduse standarde de siguranţă mai stricte, însă doar pe hârtie. În realitate, s-a practicat "amnistia periodică", adică scutiri legale, în schimbul unei taxe, pentru structurile construite fără certificatele necesare. 

"Din miile de clădiri care s-au prăbuşit, aproape toate nu corespund niciunui cod de construcţie antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe", a explicat pentru BBC David Alexander, profesor de gestionare a situaţiilor de urgenţă la University College London. 

Dezastrul din Turcia ar putea fi o lecţie pentru noi. În România, sunt zeci de mii de clădiri în toată ţara neconsolidate de mai bine de 80 de ani, care s-ar prăbuşi la primul cutremur de peste 7 grade.

Cum s-a rupt pământul în Turcia după cele două cutremure

Puternicul cutremur care a lovit luni sudul Turciei şi Siria vecină are un bilanţ devastator, peste 24.000 de morți, din cauza unei combinaţii de factori: momentul în care s-a declanşat, locaţia sa, o falie relativ liniştită timp de două secole şi clădiri prost construite. Imagini filmate cu drona arată cum pământul s-a rupt pe o distanță de zeci de kilometri, după mișcările tectonice din apropierea unui punct de joncţiune între Placa Africană, Placa Arabică şi Blocul Nord-Anatolian, pe o falie numită falia Est-Anatoliană, după cum a explicat seimologul INFP Mihai Diaconescu.

Falia nu a mai avut un cutremur de magnitudine 7 de mai bine de două secole, ceea ce s-ar putea să-i fi făcut pe oameni să ignore amploarea pericolului pe care îl reprezintă, potrivit lui Roger Musson, cercetător asociat la British Geological Survey. Dar o asemenea durată de acalmie înseamnă, totodată, că "o cantitate destul de mare de energie s-ar fi putut acumula" de-a lungul faliei. Potrivit cercetătorului, această ipoteză este susţinută de apariţia replicii puternice după cutremurul principal.

Cutremurul din Turcia, "aproape o repetare" a celui care a avut loc pe 13 august 1822 (7.4 pe Richter)

La vremea respectivă, seismul a provocat "distrugeri enorme, oraşe întregi fiind devastate, şi zeci de mii de victime umane", spune Roger Musson.

Cutremurul de luni a avut loc la o adâncime mică - 17,9 kilometri, potrivit USGS - în apropierea oraşului Gaziantep. În zonă locuiesc două milioane de oameni. Seismul a fost cauzat de o mişcare spre nord a plăcii tectonice arabe, care "avansează spre Turcia", a precizat seismologul. Atunci când tensiunea devine prea mare, placa se deplasează brusc înainte şi "eliberarea acestei mişcări produce un cutremur major", a explicat expertul.

Amploarea distrugerilor depinde, de asemenea, de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie, peste 150 de kilometri în cazul cutremurului de luni.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰