Antena Meniu Search
x

Spania, sfâşiată între nevoia de forţă de muncă şi dorinţa de a pune capăt valurilor de imigranţi

Sute de migranţi africani profită de sezonul mărilor calme pentru a traversa Mediterana. Astfel, apariţia bărcilor de pescuit pline până la refuz este o privelişte des întâlnită pe țărmurile Insulelor Canare. Unii dintre fugari, mai ales cei din Mali, privesc Europa drept o poartă de salvare, pentru a scăpa de violenţele de acasă. Majoritatea, însă, sunt atraşi de perspectivele economice de pe continent, fiind convinşi că pot începe o viaţă mai bună cu salarii decente. Asta dacă reuşesc să debarce în siguranţă pe malul european al Mării Mediterane.

de Ioana Petcu

la 04.12.2021, 15:59

Drumul spre Europa e pavat cu numeroase obstacole. Iar călătoria, în sine, este extrem de periculoasă: până acum, cel puțin 900 de migranți au murit pe această rută. Doar în ultima lună s-au petrecut câteva incidente nefericite, în urma cărora şi-au pierdut viaţa zeci de persoane. Dintre cei care reuşesc să ducă drumul la bun sfârşit, cei mai mulţi pornesc spre Spania. Însă atitudinea autorităţilor ar putea deveni tot mai puţin primitoare, în viitorul apropiat. 

Spania, copleşită de imigranţi. Primul val, din America Latină, România sau Maroc

Potrivit The Economist, Spania a fost inundată în ultimele decenii de valuri succesive de imigranţi. În 1998, ţara avea doar 1,2 milioane de rezidenți născuți în străinătate. Până în 2010, dintr-o populație totală de 47 milioane de locuitori, 6,6 milioane făceau parte din această categorie. Mulți s-au întors acasă în timpul crizei economice din 2008-2012, însă condiţiile politice şi economice actuale au crescut din nou numărul imigranţilor, care a ajuns la 7,2 milioane anul trecut. 

Primul val de imigranţi a fost relativ uşor de încadrat din punctul de vedere al mobilităţii geografice: majoritatea nou-veniţilor erau originari din America Latină, România sau Maroc. Dar acum ţara se confruntă cu un număr în creştere de imigranţi ilegali din statele africane, asta după ce, în 2006, Spania a semnat un acord prin care Maroc, Mauritania și Senegal se angajează să îşi repatrieze cetăţenii plecaţi fără viză. În schimb, statul european urma să ofere ajutor pentru patrulele maritime. Pandemia a oprit, însă, deportările, iar guvernele africane şi-au redefinit priorităţile.

Pe acelaşi subiect

Tot mai mulţi africani traversează Mediterana, spre ţărmul spaniol

În ultimii doi ani, transporturile de imigranţi au copleșit deseori facilitățile de primire. Iar în 2021, în premieră, trei din primele cinci naționalități care solicită azil sunt africane. Din Insulele Canare, mulţi dintre ei ajung în marile oraşe spaniole, unde lucrează la negru şi suportă condiţii grele de viaţă. Asta pentru că, în mod normal, durează trei ani pentru a obține un permis de muncă.

Autorităţile ar putea pune capăt valurilor succesive de migranţi

Climatul politic e tot mai neprietenos cu fugarii care cer adăpost pe teritoriul Spaniei. Vox, un partid de extremă dreapta care ocupă acum 52 din cele 350 de locuri din parlament, a fost înfiinţat în 2017 ca răspuns la amenințarea separatistă din Catalonia. Dar, pe măsură ce tensiunile s-au diminuat, formaţiunea politică a militat tot mai puternic împotriva imigrației ilegale. Este un paradox că ​​Vox are mare succes în localităţile situate de-a lungul coastei mediteraneene, unde fermierii depind de muncitori marocani și nu numai.

Cât despre problema rasismului, Jesús Perea, oficial în Ministerul spaniol al Migrației, spune că "există un teren propice pentru ură în Europa", fenomen de care "Spania nu e scutită”. La preluarea mandatului, în 2018, unul dintre primele acte ale prim-ministrului socialist Pedro Sánchez a fost să primească un vas de 630 de imigranți blocați în largul Italiei. Pe măsură ce rutele de migrație s-au mutat din nou spre vest, guvernul este acum mai precaut. "Trebuie să găsim un echilibru între securitate și solidaritate", declară Jesús Perea, care rămâne, însă optimist. "Atitudinea generală în Spania este mai bună decât în ​​alte țări din Europa", susține el. Spaniolii își amintesc faptul că mulți dintre ei sau familiile lor au emigrat în perioada 1950-1960, în căutarea unei vieți mai bune. Un sondaj recent arată că 56% dintre spanioli privesc imigrația într-o notă pozitivă. Rămâne de văzut dacă, într-un final, nevoia de forţă de muncă îi va motiva pe oficiali să dea undă verde imigranţilor. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Consumaţi şi deci cumpăraţi în mod regulat miere?
Observator » Stiri externe » Spania, sfâşiată între nevoia de forţă de muncă şi dorinţa de a pune capăt valurilor de imigranţi