The Economist: Planul scurs în presă de ruşi a arătat rivalitatea și incompetența din administraţia Trump
Vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu se înţeleg în privința planului de pace pentru Ucraina, relatează revista britanică The Economist. Potrivit publicației, J.D. Vance a fost cel care a promovat planul în 28 de puncte, criticat în Europa ca însemnând o capitulare a Ucrainei. Tot el l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i prezenta condițiile și l-a trimis la Kiev pe prietenul său din facultate, secretarul armatei americane, Daniel Driscoll, pentru a înmâna personal documentul.
Secretarul de stat Marco Rubio, în schimb, "s-a străduit din răsputeri să readucă situația pe un făgaș normal, ajungând la o înțelegere cu ucrainenii", însă părea complet neinformat cu privire la intențiile lui J.D. Vance, relatează The Economist într-un articol de analiză despre cum Ucraina a depășit o nouă criză provocată de Donald Trump, dar situația nu este încă stabilizată definitiv. Rubio părea că nu știa absolut nimic despre ce se întâmplă și i-a sunat pe mai mulți senatori pentru a-i asigura că planul este "un document rusesc". Însă, câteva ore mai târziu, și-a retras afirmația și a scris pe platforma X că planul a fost, de fapt, "elaborat de SUA".
Witkoff, o marionetă naivă iar JD Vance și Marco Rubio nu se înţeleg în privința Ucrainei
Când Daniel Driscoll, secretarul armatei SUA, i-a prezentat pe 20 noiembrie, la Kiev, lui Volodimir Zelenski planul în 28 de puncte, documentul era atât de părtinitor Rusiei, încât părea o listă de dorințe a Kremlinului, combinată cu un tribut economic în stil trumpist. Comentatorii glumeţi l-au introdus într-un program de inteligență artificială, care a concluzionat că fusese tradus din rusă, notează The Economist.
Potrivit sursei citate, planul este rezultatul discuțiilor dintre Steve Witkoff, emisarul "naiv" al lui Trump în Rusia, și Kirill Dmitriev, trimisul liderului rus Vladimir Putin. Negocierile din Miami i-au implicat și pe Jared Kushner, ginerele lui Trump, și pe Rustem Umerov, șeful securității naționale a Ucrainei.
Versiunea scursă în presă săptămâna trecută cerea Ucrainei să cedeze teritorii fortificate din regiunea Donbas, pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, să reducă armata ucraineană la 600.000 de soldați (cu aproximativ 25% sub nivelul actual) și să modifice Constituția pentru a renunța definitiv la obiectivul aderării la NATO.
Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei urmau să fie ridicate, iar Moscova reprimită în grupul G8 al celor mai puternice economii. Activele rusești înghețate, destinate despăgubirilor, ar fi fost redirecționate parțial către un fond nou pentru proiecte comune americano-ruse. Europa urma să ofere 100 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei, iar SUA ar fi revendicat jumătate din profiturile proiectelor de reconstrucție și o participație în infrastructura de gaze a Ucrainei.
Planul complică demersurile europene de a confisca activele rusești înghețate
La schimb, americanii ar fi oferit Ucrainei o garanție de securitate formulată aparent pe baza articolului 5 al NATO, dar în lipsa unei integrări militare reale în alianță, prevederea păre lipsită de consistență. Pentru aceaste garanții, americanii ar fi "primit compensații". Mai mult, planul interzicea desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, ceea ce excludea așa-numita "forță de reasigurare" planificată de europeni, după stabilirea unui armistițiu.
Câte dintre aceste puncte au fost eliminate în cadrul negocierilor de la Geneva rămâne de văzut, însă daunele diplomatice au fost deja produse. În primul rând, planul complică demersurile europene de a confisca activele rusești înghețate, explică The Economist.
JD Vance a promovat un plan vădit pro-rus
Mai grav este că planul, care ar fi fost scurs în presă de ruși, a scos la iveală confuzia, rivalitatea și incompetența din cadrul administrației Trump. Steve Witkoff pare, din nou, o marionetă iar J.D. Vance se conturează iarăși ca forța care încearcă să saboteze relațiile dintre SUA și Ucraina. În februarie, tot el a fost cel care a provocat cearta televizată dintre Trump și Zelenski la Casa Albă. De această dată, Vance a promovat un plan vădit pro-rus: a fost cel care l-a sunat pe Zelenski pentru a-i prezenta condițiile, iar Dan Driscoll, colegul său de facultate, a fost cel care a livrat personal mesajul.
Acum, ca și atunci, Marco Rubio a fost omul care a încercat să repună lucrurile pe drumul cel bun, încercând să obțină un acord cu ucrainenii. Totuși, acum Rubio părea complet scos din cercul decizional, ajungând la un moment dat să sune din avion senatori americani pentru a-i liniști că planul este un document rusesc. După câteva ore, și-a retras afirmația, susținând că planul a fost, de fapt, "redactat de SUA".
Cât despre Donald Trump, el și-a trădat din nou inclinaţia: simpatie față de Rusia și indiferență față de Ucraina. Înaintea discuțiilor de la Geneva, a spus disprețuitor că Zelenski "poate continua să lupte cât îl ține inima", dacă nu acceptă acordul. Apoi, s-a plâns pe rețelele sociale, unde a scris cu majuscule: "'CONDUCEREA' UCRAINEI NU A EXPRIMAT NICIUN FEL DE RECUNOȘTINȚĂ PENTRU EFORTURILE NOASTRE".
Chiar dacă un acord mai favorabil Ucrainei ar trece de Trump, este aproape sigur că va fi blocat de Rusia, iar orice înțelegere acceptabilă pentru Moscova va fi, cel mai probabil, respinsă de parlamentul ucrainean. Toate acestea pot genera în curând o nouă criză. Dar pentru Zelenski, fiecare zi de supraviețuire este o victorie, conchide The Economist.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
