Trump, discuţii aprinse cu liderii europeni: I-a acuzat că finanţează războiul Rusiei în Ucraina
Donald Trump a avut joi prin videoconferinţă discuții aprinse cu liderii europeni, acuzându-i că susțin indirect războiul Rusiei în Ucraina prin continuarea importurilor de petrol rusesc, relatează Bild, care susține că liderul american nu pare dispus să impună noi sancțiuni Rusiei în coordonare cu UE. Trump are parțial dreptate când acuză Europa că alimentează economia Rusiei, dar este ciudat că tocmai el face aceste acuzaţii după ce a afișat o atitudine prietenoasă față de Putin și nu a impus sancțiuni dure Chinei, deși aceasta rămâne un cumpărător major de petrol rusesc, explică Axios. Deși președintele Emmanuel Macron a anunțat că 26 de state sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate "pe uscat, pe mare sau în aer", există mari incertitudini privind angajamentele reale ale acestor țări, întrucât multe guverne europene ezită să trimită trupe sau să se implice militar direct, din motive politice interne și de opoziție publică, punctează și publicația austriacă Kurier.
Nemulțumire și dezamăgire printre susținătorii Ucrainei din cauza lui Donald Trump, relatează Bild, care scrie pe surse că videoconferința de joi între președintele american și mai mulți șefi de stat și de guvern europeni a fost una tensionată. Europenii au propus trimiterea unei delegații la Washington în termen de 48 de ore pentru a coordona sancțiunile împotriva Rusiei, însă nu este clar dacă Trump a fost de acord.
Bild: Trump atacă Europa din cauza lui Putin
Conform surselor Bild, Trump le-a reproșat europenilor că încă mai cumpără petrol rusesc și, astfel, sprijină mașinăria de război a Rusiei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi încercat să-i răspundă, explicând că importurile de petrol din Rusia au fost reduse drastic de către UE de la începutul invaziei ruse.
În timpul discuției, Trump a fost informat că doar Ungaria și Slovacia mai importă petrol rusesc. Totul ar fi plecat de la trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a acuzat Europa că achiziționează petrol rusesc prin intermediul Indiei, potrivit Bild.
Când discuția s-a mutat pe tema sancțiunilor împotriva Rusiei, europenii au propus coordonarea unei strategii comune cu președintele american. Ei au sugerat să trimită, în următoarele 48 de ore, o delegație la Washington pentru a forma un grup de lucru privind sancțiunile. Este neclar dacă Trump a fost sau nu de acord.
Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu sancțiuni împotriva Rusiei dacă Vladimir Putin nu se va arăta dispus să încheie războiul. Cu toate acestea, mai multe termene-limită stabilite de Trump pentru Putin au fost depășite fără nicio acțiune concretă. Potrivit informațiilor Bild, liderii europeni nu cred că Trump va impune efectiv sancțiuni împotriva Rusiei, nici după convorbirea de joi.
Axios: Trump vrea ca sarcina de a pune presiune pe Putin să revină Europei
Trump le-a spus liderilor europeni că, prin achizițiile de petrol rusesc, "finanțează războiul din Ucraina", că trebuie să izoleze Rusia și să pună presiune pe China să facă la fel, potrivit unui oficial de la Casa Albă, citat de Axios. Trump a întors acuzațiile împotriva UE, explică sursa citată, după ce a amenințat sporadic că îl va pedepsi pe Vladimir Putin pentru bombardarea orașelor ucrainene și pentru refuzul de a face pace.
Deși țările UE au redus semnificativ achizițiile de petrol și gaz rusesc de la începutul războiului, un oficial de la Casa Albă a declarat că "Rusia a primit 1,1 miliarde de euro din vânzările de combustibil către UE într-un singur an". "Președintele a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să pună presiune economică pe China pentru sprijinul acordat efortului de război al Rusiei", a adăugat oficialul.
Casa Albă a subliniat că sarcina de a pune presiune pe Putin revine Europei. "Președintele a fost cordial, dar foarte direct în cererea ca Europa să intensifice presiunea asupra Rusiei", a declarat un al doilea oficial american pentru Axios.
Principalii clienţi UE pentru petrolul rusesc sunt Ungaria și Slovacia, care beneficiază de excepții de la interdicțiile de import și, întâmplător, sunt conduse de lideri prieteni cu Trump, a explicat pentru Axios analista Tatiana Mitrova. În plus, unele produse petroliere provenite din Rusia ajung în UE după ce sunt rafinate în țări precum Turcia sau India. "Trump are un pic de dreptate, pentru că Europa încă mai primește hidrocarburi rusești la trei ani și jumătate de la începutul războiului. Deci există și o doză de ipocrizie aici. Dar faptul că această critică vine de la Trump, care acum două săptămâni îl îmbrățișa pe Putin la Anchorage, este și mai ciudat", a arătat ea.
Axios amintește că SUA au impus tarife mari Indiei pentru achizițiile de petrol rusesc, dar nu a aplicat aceleași sancțiuni celuilalt mare client: China. Oficialii europeni au declarat că pregătesc un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, însă nu și împotriva Chinei. Oficiali din Ucraina și Europa susțin de luni de zile că SUA are o influență semnificativă asupra economiei rusești și că Trump ar putea distruge economia rusă dacă ar vrea. Cu toate acestea, Trump a fost reticent în a-și respecta amenințările.
Kurier: Coaliția celor dispuși șovăie în continuare
Au trecut trei săptămâni de când liderii europeni s-au lăudat după vizita lor în Biroul Oval că l-au convins pe Donald Trump să renunțe la "prietenia" cu Vladimir Putin, aminteşte Kurier. La rândul său, președintele american a promis că va continua presiunea asupra Kremlinului și că îl va aduce pe Putin la masa negocierilor cu Zelenski. Atunci, europenii au promis că vor oferi ei înșiși garanții de securitate pentru Kiev, fără implicarea trupelor americane.
De atunci, lumea așteaptă în zadar o întâlnire trilaterală Putin-Trump-Zelenski. Rămâne neclar şi dacă speranțele Ucrainei de a obține un document concret privind garanțiile de securitate s-au materializat: Macron a fost vag în declarațiile sale, iar Zelenski nu a oferit detalii, explică publicaţia austriacă.
Incertitudinile persistă din cauza situației complicate din anumite capitale europene. În ultimele săptămâni, unele guverne europene au început să dea înapoi, iar acest lucru se simte mai ales la Berlin: când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că există un "plan clar" pentru o eventuală staționare de trupe în Ucraina, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a contrazis-o imediat, afirmând că UE nu are nicio competență în privința desfășurării de trupe. Cancelarul Friedrich Merz a completat şi el: discuția despre trupe de menținere a păcii este "prematură".
În campanie, Merz avea un ton complet diferit, amintesc austriecii. Acum ezită, asemenea predecesorului său, pentru că aproape jumătate dintre germani se opun trimiterii de trupe Bundeswehr în Ucraina, iar pentru o astfel de decizie ar fi necesar acordul Bundestagului. Aici apare o nouă problemă pentru Merz: într-o chestiune atât de delicată, parlamentarii nu sunt obligați să voteze după linia partidului, ceea ce ar putea duce la o înfrângere pentru el.
Mai mult, chiar dacă aparent situația e diferită, Macron se confruntă cu o problemă similară. În iulie, a promis o majorare substanțială a bugetului apărării. Însă, dacă guvernul premierului François Bayrou va pica, cum pare că se va întâmpla, toate aceste planuri ar putea fi anulate. Pentru Ucraina, asta nu ar fi o veste bună: opoziția ar avea mai multă influență asupra bugetului militar, iar majoritatea sunt împotriva trimiterii de trupe franceze în Ucraina.
Nici Italia, membră NATO cu 165.500 de soldați activi, nu oferă garanții. Premierul Giorgia Meloni a declarat până acum că nu va participa la nicio misiune sub conducerea UE. Nu este clar dacă Italia se numără printre cele "26 de state dispuse" menționate de Macron. Situația este similară și în Polonia, care are a treia cea mai puternică armată din NATO: Varșovia a exclus până acum trimiterea de trupe în Ucraina, deoarece populația este ferm împotrivă. Nu există semne că această poziție s-ar fi schimbat.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
