UE analizează restricționarea PFAS, substanțe chimice periculoase din produse de zi cu zi

Expunerea la substanțe chimice persistente din produsele de zi cu zi devine un motiv tot mai mare de îngrijorare în Europa, pe fondul dovezilor privind efectele negative asupra sănătății și mediului. Un raport al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) recomandă restricționarea drastică a PFAS, așa-numiții "poluanți eterni", din cauza riscurilor în creștere pe termen lung, potrivit News.ro.

de Redactia Observator

la 27.03.2026 , 09:30

UE analizează restricționarea PFAS, substanțe chimice periculoase din produse de zi cu zi - Hepta

Aceste substanţe sunt utilizate pe scară largă în industrie datorită proprietăţilor antiaderente, impermeabile şi rezistente la căldură şi se regăsesc în numeroase produse, de la cosmetice şi ustensile de bucătărie până la ambalaje alimentare şi îmbrăcăminte impermeabilă.

PFAS se degradează extrem de lent, persistă în mediu perioade îndelungate şi se pot răspândi pe distanţe mari, contaminând apa subterană şi solul. Potrivit ECHA, unele dintre aceste substanţe sunt asociate cu probleme grave de sănătate, inclusiv cancer şi tulburări ale funcţiei reproductive. Experţii agenţiei consideră că aceste riscuri necesită măsuri suplimentare de reglementare la nivelul Uniunii Europene (UE).

Raportul recomandă o restricţie extinsă a PFAS, cu excepţii limitate în situaţiile în care nu există alternative. Comisia Europeană (CE) analizează deja interzicerea utilizării acestor substanţe în produse de consum uzuale, precum îmbrăcămintea sau ambalajele alimentare, cu derogări pentru domenii considerate strategice, inclusiv sectorul medical.

Articolul continuă după reclamă

Adoptarea unei legislaţii va depinde însă şi de un studiu privind impactul socio-economic, aşteptat până la sfârşitul anului 2026. În cadrul ECHA există poziţii diferite privind amploarea restricţiilor. Unii experţi consideră că interzicerea totală a acestor substanţe ar fi cea mai eficientă soluţie pentru reducerea impactului asupra sănătăţii şi mediului, în timp ce alţii avertizează că o astfel de interdicţie generală ar putea fi disproporţionată în lipsa unor alternative viabile în anumite sectoare.

Ca soluţie intermediară, specialiştii propun măsuri de reducere a riscurilor, precum etichetarea clară a produselor care conţin PFAS şi planuri specifice de gestionare pentru fiecare instalaţie industrială.

Unele restricţii, deja introduse

Pentru apa potabilă, este în vigoare o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentraţia combinată a 20 de PFAS considerate relevante pentru sănătatea umană.

De asemenea, au fost stabilite limite pentru ambalajele alimentare, iar utilizarea acestor substanţe în jucării va fi interzisă până în 2030.

Unele state membre au adoptat şi măsuri suplimentare. În Franţa, de exemplu, utilizarea anumitor PFAS este interzisă, de la 1 ianuarie, în produse precum îmbrăcămintea, încălţămintea, cosmeticele şi ceara de schi, cu anumite excepţii.

Organizaţiile de mediu susţin restricţii mai dure şi critică ritmul lent al procesului legislativ european, invocând influenţa industriei. În acelaşi timp, CE subliniază necesitatea unui echilibru între protecţia sănătăţii şi existenţa unor reguli clare şi uşor de anticipat, astfel încât atât companiile, cât şi consumatorii să ştie din timp la ce să se aştepte şi cum să se adapteze.

Impactul economic al poluării cu PFAS este considerat major. Potrivit unui raport, publicat la finalul lunii ianuarie, costurile pentru decontaminarea solului şi a apei şi pentru protecţia sănătăţii populaţiei din Europa sunt estimate între 330 de miliarde de euro şi 1,7 trilioane de euro până în 2050, în funcţie de amploarea măsurilor adoptate.