De la Mona Lisa şi Omul Vitruvian, la pasiunea pentru GASTRONOMIE! Bucătăria italiană, prin ochii lui Leonardo da Vinci
E cunoscut pentru arta creată, pentru moştenirea culturală lăsată, dar deloc pentru pasiunea pentru gastronomie. În multele sale notiţe, el a lăsat omenirii sfaturi de dietă, cum ar trebui organizată o bucătărie, listele personale de cumpărături
E cunoscut pentru arta creată, pentru moştenirea culturală lăsată, dar deloc pentru pasiunea pentru gastronomie. În multele sale notiţe, el a lăsat omenirii sfaturi de dietă, cum ar trebui organizată o bucătărie, listele personale de cumpărături
Pictor genial, inventator, cercetător în domeniul medical, sculptor, arhitect şi inginer cu o capacitate de creaţie excepţională. Este vorba despre Leonardo da Vinci, pentru care fiecare lucru perceput devenea obiect al cunoaşterii.
S-a născut la Anchiano, lângă Florenţa. Şi-a petrecut copilăria pe moşia tatălui, notar respectat. A primit educaţie de bază, deprinzând cititul, scrisul şi aritmetică, însă, cu toate că temelia învăţământului tradiţional era latină, n-a învăţat-o temeinic.
De altfel, în acei ani nu s-a arătat interesat nici de matematicile superioare şi, abia la maturitate, pe la vreo 30 de ani, s-a hotărât să le desluşească tainele, aprofundându-şi cunoştinţele cu acuitate.
La 37 de ani, după ce a uimit o lume întreagă cu invenţiile şi operele sale de artă, s-a apucat să noteze totul despre lumea bucătăriei.
CITEŞTE ŞI Specialiștii vor să între în mintea lui Leonardo da Vinci
Informaţiile notate cu meticulozitate dezvăluie detalii importante despre mâncare, nutriţie şi bucătărie.
Carneţelele conţineau gânduri, diverse notiţe şi desene, practic erau un fel de jurnale scrise „în oglindă”, de la dreapta la stânga, stilul caracteristic al lui Leonardo. Când a murit, a lăsat studentului său eminent, Francesco Melzi, aproximativ 120 de astfel de carneţele, din care astăzi nu s-au mai păstrat decât 28.
Iată unul dintre sfaturile date de celebrul italian:
„Dacă vrei să fii sănătos, observă acest regim.
Nu mânca dacă nu ai apetit şi ia o cină uşoară,
Mestecă bine, şi orice ai mânca
Trebuie să fie bine gătit şi să conţină ingrediente simple.
Acela care ia medicamente este sfătuit inadecvat
Aveţi grijă la furie şi evitaţi aerul închis.
Stai în picioare puţin după ce ai terminat de mâncat.
Asigură-te că nu dormi la prânz.
Amestecă vinul cu apă şi bea cu înghiţituri mici,
Nu pe stomacul gol sau între mese.
Dacă faceţi exerciţii, să nu fie prea obositoare.
Să nu te culci cu stomacul în sus sau cu capul în jos.
Înveliţi-vă bine noapte,
Odihniţi-vă capul şi păstraţi-vă mintea fericită.” ( Leonardo daVinc, 1515) (Historia.ro)
Carneţele de bucătărie erau pline de comentarii privind costurile şi calitatea mâncărurilor şi băuturii pe care el o întâlnea în călătoriile sale în Italia.
De asemenea, conţineau listele sale de cumpărături, care variau de la ingrediente mai rare pentru festinurile de la Curte, sau unele simple, pentru sine.
Începând cu 1482, anul în care s-a alăturat curţii Sforza, notiţele sale s-au înmulţit considerabil, acesta descriind cu multe detalii viaţa din bucătăria celebrei familii.
„Camera mare pentru servit masa ar trebui să fie departe de bucătărie, astfel încât stăpânul să nu audă zdrăngănitul vaselor. Mâncarea de la bucătărie ar trebui servită printr-un geam, sau pe o masă cu roţi. Fereastra de la bucătărie ar trebui să fie în dreptul unei magazii, pentru ca astfel să poată fi luate lemne.”
În biblioteca personală, Da Vinci avea o singură carte de bucate, cea a lui Apicius, considerată cea mai veche carte de bucate din Europa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰