Video Produsul tradiţional românesc care e protejat în UE. Cât plătesc românii pentru 100 de grame

Făcute din piept, ceafă, cotlet sau pulpă de porc, salinatele pot fi mâncate ca atare sau folosite în diverse preparate tip aperitiv. 

Cum se prepară specialităţile crud-uscade

Paul Siserman, chef: Vom pregăti un piept de porc în caşcaval şi aluat fraged, cu seminţe de dovleac şi ulei de susan. Vom întinde aluatul, feliuţele de caşcaval peste. Adăugăm şi pieptul de porc. Luăm frumos aluatul. Îl vom tăia în bucăţi egale. Le punem într-o tavă la cuptor. După 55 de minute, la 180 de grade, pieptul nostru de porc învelit în caşcaval şi aluat crud este gata. 

Potrivit tradiţiei, specialităţile se prepară iarna, imediat după tăierea porcului. Au un gust unic, provenit în urma procesului de sărare umedă cu saramura proprie. După ce e asezonată cu sare, piper, muştar, usturoi, ienupăr şi chiar scorţişoară, carnea se lasă la marinat 5-7 zile. După aceea, este afumată cu lemn de fag şi apoi se lasă la maturat timp de 20-28 de zile în salină. 

Salinatele din Turda, protejate şi recunoscute în UE

Salinatele au devenit oficial marcă înregistrată la nivel european şi beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată. Pentru a primi o astfel de etichetă de calitate, alimentele trebuie să fie produse, prelucrate sau preparate doar într-o anumită regiune a ţării. În plus, se pot opune şi statele membre care au produse asemănătoare. 

Aurel Simion, secretar de stat în agricultură: Statele membre pot să facă opoziţie. Cea mai dură, să zic, poziţie am avut-o la plăcinta dobrogeană. Vreo doi ani şi ceva am stat în opoziţie cu bulgarii. La Comisie depinde şi de întrunirea Comisiei şi a grupului de lucru. Poate să dureze şi trei ani. 

Cât costă 100 de grame

Sortimentele de porc maturat pot fi cumpărate de la intrarea în Salina Turda sau din punctele de lucru ale producătorului din municipiul clujean. O sută de grame costă şi 20 de lei. 

Salinatele de Turda se alătură celorlalte 12 produse româneşti recunoscute şi înregistrare la nivel european. Printre acestea se numără Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul şi telemeaua de Sibiu, scrumbia afumată de Dunăre sau Cârnaţii de Pleşcoi. 

Mădălina Chiţac, reporter Observator: România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene pentru dobândirea Indicaţiei Geografice Protejate: Batogul Deltaic de Sturion şi Babicul de Buzău. Şi Sardeluţa Marinată aşteaptă un verdict pentru titlul de Specialitate Tradiţională Garantată. 

Merele de Voineşti, Cârnaţii olteneşti şi prunele afumate se numără printre alimentele identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰