Video Pericolul din spatele distracției. Cum ajung copiii dependenți de droguri după "o singură încercare"
S-a încălzit vremea, a început sezonul estival, iar distracţia e pe val. Mare atenţie însă, unde e distracţie, sunt şi riscuri. Drogurile, principala teamă a părinţilor de astăzi, ajung tot mai ușor acolo unde sunt mulţi tineri. Iar statisticile arată că cei mai mulţi copii încearcă primul drog în vacanţă, fie la festivaluri, fie la diverse petreceri unde traficanţii ştiu exact cum să se inflitreze. Specialiștii trag un semnal de alarmă: cele mai periculoase sunt substanțele apărute "peste noapte", sintetice şi greu de identificat. Iar marea problemă a autorităţilor e că pedepsesc micii consumatori, în timp ce dealerii sunt mereu cu un pas înainte.
"Am ajuns pe patul secţiei ATI, după o supradoză, cu şanse de 30% să mai ies de acolo. Medicul care m-a preluat mi-a spus că inima mea este atât de afectată încât arată ca a unui bătrân de 80 de ani", spune Francesca, fost consumator.
Îi vom spune Francesca. Am cunoscut-o în cadrul seriei Observator "Pericol naţional. Drogul bate viaţa", pe când avea 15 ani. Până atunci, nu a fost drog pe care să nu-l încerce. Aşa a ajuns, din elevă premiantă, printre ultimii în clasă.
La fel ca George, şi el ajuns la Terapie Intensivă direct de pe holurile şcolii, la doar 16 ani.
"Aveam un test la matematică. Îmi aduc și aminte acum și venisem special să dau testul, venisem drogat. M-am dus la baie să mai trag o dată și când am urcat scările am leșinat. M-am trezit la spital", spune George, fost consumator.
Dar nici când şcoala se încheie, pericolul nu ia vacanţă
De fapt, atunci creşte riscul ca un copil să se apuce de droguri. La festivaluri sau în oraş cu prietenii. Pe fondul timpului liber, al anturajului și al dorinței de a încerca ceva nou. În ciuda controalelor și capturilor făcute de poliţişti, realitatea este că fenomenul rămâne greu de controlat.
Doar anul trecut, în România, au fost confiscate peste 3 mii de kg de substanțe interzise, dintre care, aproape jumătate au fost încadrate la droguri de mare risc. Deși în 2026 nu există încă un bilanț oficial, au fost deja înregistrate capturi mari. Cel mai recent caz: un tânăr în vârstă de 25 de ani care a fost prins în flagrant pe autostrada soarelui cu 12 kg de canabis în mașină. Drogurile, evident, nu erau doar pentru consum propriu, ci erau destinate vânzării pe litoral.
Şi în Mamaia, un bărbat prins cu droguri a încercat să scape de controlul jandarmilor cu o mită de aproape 8.000 de lei. Şi studiile arată că, în perioada vacanţelor și festivalurilor, consumul de substanţe interzise creşte semnificativ. Un fenomen mult mai răspândit decât credem. În Europa, până la 96% dintre tineri au recunoscut că s-au drogat la festivaluri în ultimul an. Specialiștii avertizează: mulţi dintre cei care ajung să consume nu știu, de fapt, ce iau.
"Substanțele devin tot mai noi și mai periculoase. Oamenii nu știu cum să le consume că să evite poate niște supradoze sau tragedii, nu știu cu ce să nu le amestece și aici mă refer la alcool în combinație cu diferite substanțe ilegale și de f multe ori oamenii sunt reticenți în a cere ajutor, de a se deschide față de părinți bunici profesori", spune Vlad Zaha.
"Cred că cea mai mare problemă e că sunt foarte accesibile azi şi legea nu e suficient de aspră. Şi e foarte uşor de scăpat cu chestia asta".
"Până acum 2 ani era o totală lipsa de implicare din partea autorităților. Acum au început să se mai miște, dar doar formal. E grav ce se întâmplă", spun oamenii.
Unul din 10 tineri din România și un sfert dintre elevii de liceu au luat, cel puțin o dată, droguri
Pe lângă riscurile pentru sănătate, există şi consecinţe legale. Închisoare de la 3 luni la 2 ani pentru cei care sunt prinşi cu etnobotanice sau canabis. Şi de la 6 luni la 3 ani pentru cei care deţin cocaină sau heroină.
"Atunci când participăm la un eveniment e bine să avem grijă la pers cu care intrăm în contact și să nu luăm substanţe despre care nu cunoaștem proveniență", spune Octavian Dan, IGPR.
Frica de a ajunge după gratii îi împiedică însă pe mulți tineri să ceară ajutor atunci când îşi dau seama că au o problemă. De aceea, specialiştii cred că pedepsirea consumului distruge mai multe vieți decât consumul în sine.
"Statul nu face nimic spre a le ameliora ci le crește și prin eșuarea de capturare marilor cantități de substanțe dar și prin derularea constanța a acestei idei că treb să prindem fiecare consumator și să-l executăm judiciar", spune Vlad Zaha.
"În românia, din păcate, avem soluţii care se duc mai degrabă, exclusiv către criminalizarea consumului şi mult mai puţin pe componenta asta de prevenţie şi să zicem, consum sigur orice fel de noutate vine cu nişte efecte care nu sunt deloc studiate, despre care nu ştim nimic şi unele efecte sunt pe termen lung şi sunt ireversibile", spune Alex Dincovici, antropolog, sociolog.
"Poliţişti nu avem, specialişti în narco nu avem, sisteme de detecţie nu avem, psihiatrii avem, dar nu suficienţi şi noi vrem doar să construim centre post cură, la fix capătul opus al problemei", spune Gabriel Diaconu, psihiatru.
În spatele distracției, pericolele sunt reale. Iar în lipsa informației, diferența dintre "doar o dată" şi dependenţă poate fi, uneori, chiar propria viaţă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
