Video Cât de anti-rus este noul preşedinte al Poloniei şi ce relaţie va avea cu Uniunea Europeană

Acum, cel care a fost ales preşedinte este preferat de Donald Trump şi susţinut pe faţă de şefa Departamentului pentru Securitatea Statului, în timp ce americanca se afla în Varşovia la un congres al conservatorilor. S-a întâmplat cu doar câteva zile înaintea votului pentru prezidenţiale, iar acum Uniunea Europeană mai are de luptat cu un politician care nu este de acord cu politicile Bruxellesului. 

Viktor Orban a catalogat victoria acestuia drept una fantastică, iar Marine Le Pen exultă şi o numeşte un vot de blam pentru oligarhia de la Bruxelles. Nicuşor Dan, care îl susţinuse la un imens miting electoral în Varşovia pe perdantul acestui scrutin, spune că nu va avea probleme să lucreze cu Navrocki, pentru că şi acesta vede Rusia ca pe un inamic regional, e un anti-rus. Vom vedea, însă, imediat, la nuanţă, cât de anti-rus e şi care e poziţia faţă de războiul din Ucraina.  

Polonezii vor avea, însă, şi tensiuni interne, pentru că premierul pro-european Donald Tusk nu va putea să îşi implementeze reformele promise. Karol Navrocki nu a ezitat să-l numească "lacheu al Germaniei", ţară de la care vrea să obţină despăgubiri legate de cel de-Al Doilea Război Mondial. 

Preşedintele, în Polonia, are drept de veto legislativ, iar Donald Tusk, care a promis că va modifica legea care interzice aproape total avortul în Polonia şi va acorda drepturi comunităţii LGBTQ, nu va putea să-şi promoveze în Parlament aceste proiecte peste veto-ul prezidenţial, pentru că nu are o majoritate de 60%. Încearcă, însă, o mişcare de forţă care să arate lumii că încă poate fi o contrapondere solidă la viitoarele politici populiste ale lui Navrocki. Aşa că a cerut vot de încredere în Parlament. 

Pe de altă parte, Rusia nu este atât de încântată de noul preşedinte al Poloniei, deşi acesta merge pe aceeaşi linie cu slovacul Robert Fico şi maghiarul Viktor Orban. Victoria lui Karol Navrocki a fost abia menţionată de presa Kremlinului, pentru că acesta - istoric de profesie - a studiat intens mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Polonia şi este acuzat de Moscova de distrugere a monumentelor dedicate soldaţilor sovietici. 

Din această cauză, Navrocki figurează pe lista persoanelor căutate de Rusia. Are de dat şi explicaţii după dezvăluirile din presă din campania electorală - că i-a luat apartamentul unui bătrân fără să-şi respecte partea din contract care prevedea să-l îngrijească până la moarte şi a traficat fete pentru sex când lucra ca bodyguard la un hotel.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Sebastian Slăvitescu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Aş vrea să pornim întâi de la cauzele care au dus la acest rezultat, pentru că dacă ne uităm aşa, la istoria foarte recentă, acum două luni era clar în frunte primarul Varşovei, am văzut şi primul exit-poll, sigur, acolo undeva foarte strânsă lupta, ce s-a întâmplat până la urmă? Cum de a câştigat candidatul ultra-conservator?

- Cred că ne-am îmbătat prea mult cu victoria liberală din Bucureşti şi toată lumea şi-a dorit ca şi candidatul liberal să câştige aici. În realitate, acum o săptămână, chiar înainte de primul tur, ultimul sondaj, iar aici sondajele sunt făcute pe bune, spre deosebire de România, unde sunt făcute să promoveze tot felul de narative, dădea o diferenţă între 5 şi 8 procente între cei doi candidaţi, ceea ce îi dădea o primă şansă destul de confortabilă lui Trzaskowski. A venit primul tur, unde am văzut o diferenţă foarte, foarte, foarte mică. Toată lumea s-a bazat pe o mobilizare a polonezilor care ar merge în favoarea lui Rafal, iar mobilizare masivă am avut, ca niciodată, de altfel, în Polonia, 73%.

Doar că această mobilizare nu a fost suficientă pentru candidatul liberal. Iată că Navrocki a câştigat, cu o diferenţă destul de mică, dar a câştigat. Printre motive, că nimeni nu se aştepta la această înfrângere sau această victorie a lui Navrocki, astăzi am încercat să vorbesc şi eu cu tot felul de jurnalişti şi oameni de pe aici, deci ar fi mai multe lucruri, unul, principalul argument care reiese de fiecare dată, din 2023, de când coaliţia actuală de la guvernare, condusă de Donald Tusk, a câştigat pe anumite reforme alegerile, reforme pe care nu au putut să le livreze până în ziua de astăzi, în condiţiile în care, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, mai devreme, preşedintele aici are un instrumente foarte puternic, acel veto, care cumva a dat peste cap toate socotelile coaliţiei şi, mai mult de atât, coaliţia este făcută din patru sau cinci partide, partide care, la rândul lor, au interese destul de diferite.

Acum câteva luni de zile, Donald Tusk a vrut să treacă o lege prin care reglementa avortul, o problemă foarte serioasă în Polonia. Aici, femeile cu greu, cu greu, cu greu obţin un avort. Şi iată că un coleg de coaliţie a lui Donald Tusk a blocat această reformă. Practic i s-au spart în cap lui Trzaskowski toate aceste neajunsuri pe care guvernarea lui Donald Tusk nu a putut să le livreze din acest motiv, motiv pentru care, iată, Donald Tusk, astăzi, face un pariu foarte riscant, cerând acest vot de încredere. Să vedem unde va merge acest vot.

Pe lângă acest lucru, la fel ca în România, oraşele, mediul urban, au votat masiv cu candidatul liberal, aşa cum s-a votat şi în România în favoarea lui Nicuşor Dan, iar în provincie, în mediul rural, s-a votat masiv cu ultraconservatorul Navrocki. Vorbim despre conservatori şi ultraconservatori care au încă foarte multă putere în Polonia. Au fost la putere opt ani de zile, au primării, au consilii, mă rog, echivalent de consilii, peste tot. Deci ei încă deţin foarte, foarte multă putere. Pentru moment suntem în regulă, atâta timp cât avem un guvern condus de Donald Tusk sau de opoziţie, ca să zicem aşa. Vom avea un conflict care va continua între preşedinţie şi cancelaria prim-ministrului. În schimb, dacă se vor organiza alegeri anticipate sau în doi ani jumate sau undeva pe acolo Partidul Conservator să câştige, atunci vom avea probleme serioase în Polonia, pentru că ştim ce s-a întâmplat în cei opt ani de guvernare PiS.

- Bun, varianta alegerilor anticipate este pe masă? Se presează pentru aşa ceva acum în spaţiul polonez?

- Deocamdată, nu. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă în Parlament. Este un pariu foarte riscant, după modelul celui pe care şi l-a asumat Macron anul trecut. Dacă vă aduceţi aminte, când a declarat alegeri anticipate imediat, deşi partidul lui pierdea locuri, dar a vrut să controleze înfrângerea, ca să zic aşa. Un pariu care, iată, lui Macron i-a ieşit. Să vedem dacă şi lui Donald Tusk îi va ieşi, în condiţiile în care, iată, Navrocki vine cu o victorie usturătoare pentru agenda reformistă liberală progresistă a lui Donald Tusk.

- Spuneam eu, în introducerea mea, adăugăm eu acolo un bemol, că vreau să ne uităm cu mai mare atenţie la ce înseamnă politicile lui Navrocki faţă de Ucraina şi cât e el de anti-rus sau nu. Pentru că e una să te declari anti-rus şi alta să şi acţionezi în acelaşi spirit, pentru că dacă nu acţionezi într-un spirit care să avantajeze oponenţii Rusiei, atunci nu faci altceva decât să fi complice cu Rusia. Care sunt poziţiile sale faţă de războiul din Ucraina şi la ce se aşteaptă Bruxelles-ul din acest punct de vedere?

- Deci, haideţi să ne înţelegem. În Polonia, politicienii nu pot avea nici măcar simpatii foarte puţine pro-Rusia, aşa cum am văzut în România la George Simion sau la dubiosul de Călin Georgescu. Simpatii şi direct narativele Kremlinului. Aici, aşa ceva ar însemna o sinucidere politică. Deci ce înseamnă acest lucru pe Ucraina? Ajutorul Poloniei va continua către Ucraina, ajutorul Uniunii Europene va continua către Ucraina, susţinerea politică a Poloniei, alături de a Uniunii Europene, va continua către Ucraina fără nicio problemă.

Unde avem diferenţe între Navrocki şi premierul Donald Tusk şi România, de exemplu? Navrocki a declarat la o dezbatere politică, acum o săptămână şi ceva, că nu este de acord, pentru moment, să accepte Ucraina în NATO, ceea ce este problematic atât pentru Polonia, cât şi pentru România şi întreaga regiune, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Poloniei şi securitatea României. Mă rog, poziţie preluată de la MAGA.

Să nu uităm, Navrocki este prima victorie a mişcării MAGA, pornite din Statele Unite, o poziţie pe care şi Donald Trump o are şi o poziţie pe care eu cred că a luat-o de la Vladimir Putin, ca să spun aşa, pentru că nu serveşte nimănui. Asta ar fi una. A doua diferenţă mare ar fi că Navrocki nu îşi doreşte şi nu acceptă o armată europeană sau chiar şi un centru de coordonare a armatelor europene. Refuză din start. Încă o dată, acestea sunt poziţiile lui Donald Trump, care nu sunt în interesul Uniunii Europene.

Pe scurt, ce înseamnă totul pentru războiul din Ucraina? Polonia îşi va continua rolul foarte important de a ajuta şi a susţine ferm Ucraina, în faţa agresiunii brutale, criminale şi ilegale a Rusiei din Ucraina. Pe relaţia Polonia - Uniunea Europeană, Comisia Europeană, integrarea europeană, ne putem aştepta la cinci ani de zile de conflict, exact ce am avut şi în ultimii 10 ani de zile. Conflict deschis cu Bruxelles-ul, zeci de miliarde de euro blocate, reforma în justiţie blocată. Mă rog, pentru moment au doar preşedinţia, dar la astea două lucruri ne putem aştepta fără niciun dubiu.

- Relaţia cu România, acum, pentru că ştim că Nicuşor Dan l-a susţinut pe edilul din Varşovia. Edilul din Varşovia a pierdut scrutinul, iar acum Nicuşor Dan este obligat să lucreze, la nivel instituţional, cu noul preşedinte al Poloniei. Ce înseamnă asta o dată pentru Nicuşor Dan, pentru că este un pariu pe care l-a pierdut, şi a doua oară pentru relaţia instituţională dintre cele două state?

- Să ştiţi că am mai auzit retorica aceasta zilele acestea. Nu se întâmplă absolut nimic. Relaţia instituţională între România şi Polonia, diplomatic, politic, va continua să-şi urmeze drumul din ce în ce mai consolidat şi eu îmi doresc ca România să urmeze exemplul Poloniei şi să se apropie de Polonia din ce în ce mai mult, mai ales pe chestiuni de securitate şi apărare, unde avem de învăţat totul de la polonezi. Vizita lui Nicuşor Dan a fost o vizită în capacitate privată, nu era preşedinte, şi în Uniunea Europeană, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, la Bruxelles, fiecare familie politică se strânge la aceeaşi masă, iar membrii familiei împărtăşesc aceleaşi viziuni politice, deci este o cutumă dezvoltată în Europa ca acei oameni politici din aceeaşi familie politică să se susţină în alegeri.

De altfel, vă reamintesc că George Simion a fost şi el în Polonia, iar fostul prim-ministru polonez a venit şi el în Centrul Vechi, în România, pentru a face campanie. Sunt două lucruri de văzut aici. Unu, faptul că cei doi candidaţi, din primul şi al doilea tur, consideră că omologul lor din România sau din Polonia i-ar putea ajuta să câştige voturi, asta mi-arată mie o nouă dinamică sau o dinamică nouă între România şi Polonia, pentru că dacă am împărtăşit un trecut dur, criminal, al regimului comunist cu polonezii, împărtăşim şi un viitor extraordinar de interconectat.

Securitatea, viaţa lor depinde foarte mult de a noastră şi invers. Deci vizita lui Nicuşor Dan a fost o vizită normală. Ok, nu a câştigat Trzaskowski, dar urmează ca relaţia instituţională dintre România şi Polonia, prin şefii de stat, să meargă înainte, iar eu mă aştept să meargă cu o viteză mai mare şi chiar să ne apropiem din ce în ce mai mult de Polonia. Nu avem alţi prieteni mai buni în această regiune.

- Acum şi o întrebare care poate să sune cinic, dar, pentru că noul preşedinte polonez este, mai degrabă, eurosceptic şi, cumva, opozant al politicilor Bruxelles-ului, în timp ce Nicuşor Dan este un pro-european convins, vă întreb dacă pot exista beneficii de pe urma faptului că România rămâne, momentan, în regiune ca actorul mai stabil decât Polonia şi ce fel de beneficii? 

- Sigur că da. Dacă vorbim despre integrarea europeană, faptul că noi avem un candidat pro-european, care, iată, îşi doreşte un rol al României cât mai mare la negocierile şi la mesele celor din Bruxelles, în condiţiile în care Navrocki îşi doreşte un rol cât mai mic. Deci Navrocki vrea Uniunea Europeană, nu vrea să iasă din Uniunea Europeană, să ne înţelegem. Polonia este un net beneficiar al fondurilor europene, polonezii înţeleg foarte bine ce înseamnă Uniunea Europeană, dar vorbim doar de două viziuni diferite. O viziune a lui Nicuşor Dan, unde îşi doreşte un rol al României mai mare în afacerile Uniunii Europene şi o integrare mai mare către Bruxelles, şi viziunea lui Navrocki, care îşi doreşte o Uniune Europeană cât mai mică, cu câte mai puţine lucruri de spus despre Varşovia sau despre Polonia, cu cât mai multe fonduri de dat, fără prea multe condiţii. Asta îşi doreşte Navrocki.

O dinamică care, probabil, nu se va întâmpla, în condiţiile în care avem tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, avem reguli, funcţionăm după aceste reguli, trebuie să fim transparenţi cu banii pe care îi trimit francezii, italienii sau alţii. Deci ne putem aştepta, încă o dată, la o dinamică foarte conflictuală între Varşovia şi Bruxelles, iar această dinamică doar va continua ce a fost până acum 10 ani de zile cu preşedintele Duda, de altfel. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰