Video Cum se transmite ciuma şi cât de contagioasă este în comparaţie cu Covid
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Statele Unite cer cetăţenilor săi să părăsească Rusia, pe fondul ciumei din Siberia. Oficialii americani au menţionat că posibilitățile de a oferi asistență cetățenilor săi, în special în afara Moscovei, sunt limitate. În consecinţă, cei aflaţi în zona de posibilă răspândire a infecției trebuie să respecte instrucțiunile autorităților locale din domeniul sănătății, să evite unitățile medicale afectate și să solicite imediat ajutor în cazul apariției febrei sau a simptomelor unei afecțiuni respiratorii. Dacă au fost în Siberia până la depistarea cazului de ciumă, americanii trebuie să-şi monitorizeze starea de sănătate timp de două săptămâni. În cazul în care totul este în regulă, trebuie să elaboreze un plan de plecare de urgenţă din Rusia, care să nu depindă de ajutorul Washingtonului.
Cazul de ciumă a stârnit îngrijorare în Statele Unite, motiv pentru care Washingtonul a trimis o notă diplomatică oficială, pentru a obţine mai multe informaţii, susţine presa de peste Ocean. În opinia unor oficiali americani, citaţi de CNN, e puţin probabil ca Moscova să vină cu informaţii reale. Aşa că, cel mai probabil, vor proceda exact cum au făcut chinezii în cazul coronavirusului. Vor minţi.
Între timp, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere lămuriri urgente despre un al doilea caz de moarte suspectă în rândul angajaţilor laboratoarelor, dar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că e fake news. Donald Trump va discuta personal cu Vladimir Putin despre situaţie.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Prof. Univ. Dr. Simin Aysel Florescu, Președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de aceasta:
- În primul rând, ca membră a Comunităţii Ştiinţifice, care e gradul de încredere pe care îl aveți cu privirea la informațiile care vin din Rusia?
- Păi, acum, dacă aceste informații vin pe canalele medicale oficiale, bineînțeles că trebuie să credem. În sensul că trebuie să credem că există acolo aceste cazuri. Și în plus, nu ar fi nimic atât de neobișnuit, pentru că există focare sau cazuri sporadice de pestă în toată lumea încă. Deci, nu este ceva așa excepțional.
- Dar dacă ascunzi gravitatea situației, de fapt asta era întrebarea?
- Păi, asta nu avem de unde să știm, din păcate. Dar este suficient să știm că s-a întâmplat ceva în preajma unui laborator care se ocupă de acest agent patogen, ca să putem crede că e posibil să fie. Accidentele de laborator se pot întâmpla oricând și lucrul ăsta se știe. Din fericire, însă, pentru acest tip de infecție, există antibioticoterapie și nu trebuie ceva foarte special. Antibiotico-terapie obișnuită, să zic, care poate contracara foarte rapid aceste cazuri, fără ... oprindu-le răspândirea din timp, ca să zic așa. Deci, nu este vreo boală virală care se răspândească cu viteza luminii. Este o boală bacteriană care se tratează cu antibioticele cunoscute. Nu este nimic de speriat.
- Care sunt simptomele? Haideți să înțelegem așa, să o luăm pe categorii. Ce se întâmplă? Cum e metoda de transmitare?
- În primul rând, ar trebui înțeles că aceasta este o boală care există de foarte mult timp. E descrisă și în vechile tratate de medicină, de multe sute de ani. Se cunoaște, nu este ceva nou. Singurul lucru pe care aș putea să-l spun foarte răspicat este că această boală a scăzut foarte mult ca frecvență, ca întindere, ca și număr de cazuri.
Pe măsură ce omenirea a evoluat, a înțeles calea de transmitere. Calea de transmitere principală este, în primul rând, prin vector. Pentru că este, în primul rând, o zoonoză. Se transmită de la animale și anume de la rozătoare la om prin puricii aceștia infectați de la animale să se duc la om. Este o zoonoză. Lumea a înțeles acest mecanism de transmitere și îmbunătăția mijloacelor trăiului prin eliminarea rozătoarelor, igienă. Toate aceste lucruri au dus la scăderea drastică a numărului de cazuri. În plus, de-a lungul anilor, în ultima 100 și ceva de ani, au fost descoperite antibioticele care au contribuit uriaș la tratamentul acestor cazuri, scăzându-le cu atât mai mult.
- Din ce fază a bolii trebuie administrate astfel încât să fie eficiente?
- Bineînțeles că trebuie cât mai repede. Acum trebuie să înțelegeți că există și o altă cale posibilă de transmitere, calea respiratorie. În momentul în care avem de-a face cu forma pulmonară a bolii. Atunci, este forma în care se poate transmite interuman, în care nu mai avem nevoie de transmiterea de la animalele la om, ci interuman. Este o formă mai rară, dar într-adevăr severă, și care de asemenea beneficiază de tratamentul antibiotic. Bineînțeles că trebuie instalat cât mai rapid. Instalat cât mai rapid tratamentul antibiotic, boala recunoscută cât mai rapid și lucrurile se pot contenționa la timp. Nu este o boală atât de contagioasă cum ar fi gripa sau bolile virale respiratorii pe care le știm. Se poate ține în frâu foarte rapid.
- Uitându-vă totuși la felul în care cel puțin Statele Unite gestionează această situație. Repet, ca membru al comunității științifice, atent la diferite focare în jurul lumii. Vi se pare că e mai mult acolo decât transmite partea rusă?
- Repet, asta nu avem de unde să știm și nu aș vrea să speculăm aceste lucruri. Cât timp nu avem niște date oficiale transmise prin organismele medicale internaționale nu aș vrea să speculez acest lucru. Dar ceea ce vreau să subliniez este că tocmai în calitate de membru al comunității științifice medicale din România și mai ales ca medic infecționist care conduc un spital, Spitalul de bolii infecțioase și tropical Victor Babeş, noi suntem foarte atenți la aceste lucruri și în momentul în care avem semnalat un focar de acest gen, noi care primim foarte mulți călători de toate felurile, cu bolnavi la noi în spital, suntem foarte atenți ca să facem un triaj și o testare a acestor pacienți care vin din zone care ar putea avea de-a face cu cazul comunicat recent.
Deci lucrurile, cu atât mai mult suntem atenți la ele și le luăm din start ca fiind suspiciuni dacă este cazul, izolându-le, tratându-le, ar fi destul de greu să ne scape aceste cazuri.
- Sigur că primele întrebări pe care le-am primit de la telespectatori în momentul în care am difuzat acea suspiciune de ciumă, au fost, da, urmează o nouă carantină, vreți să ne închideți iar, asta spuneau. Care sunt pașii până să ajungem acolo sau ce-am învățat din gestionarea unei pandemii trecute astfel încât să adaptăm la posibilele noi focare?
- Eu zic că nu este cazul de aceste spaime în acest moment, pentru că, repet, vorbim de o boală bacteriană, nu de una virală, caractericile sunt total diferite în acest caz. Nu trebuie să ne speriem acum de fiecare focar sau caz de boală care apare în lume. Nu toate poate să genereze pandemii și, repet, Yersinia pestis, bacteria care generează ciuma, este o bacterie arhicunoscută, deci nu e nimic nou apărut cum era virusul SARS-CoV-2.
Deci este o boală cunoscută, nu e cazul să se sperie lumea, e normal că lumea a rămas traumatizată după o pandemie care a fost, cât se poate, de reală și de dramatică, dar tocmai lecțiile învățate în această ultimă pandemie fac că lumea să fie mult mai alertă la tot ce ar putea să genereze ceva suplimentar. Așa că nu cred că e cazul de spaime.
- În comunicarea și gestionarea publică, care sunt lecțiile învățate după pandemie și lucrurile pe care România le-ar face diferit acum, dacă tot am atins zona aceasta?
- Cred că România a învățat să fie foarte atentă la cazurile noi de boli, în primul rând, și știe foarte repede să izoleze și să contenționeze aceste cazuri. În primul rând prin spitalele de profil și, în al doilea rând, pentru o instruire mult mai atentă a tuturor medicilor și sperăm și a oamenilor. În special a oamenilor care călătoresc, amintiți-vă că și pandemia COVID inițial a fost o boală asociată călătoriei, venea din China, după care rapid s-a generalizat.
Din acest punct de vedere al triajului călătorilor și al cercetării minuțioase a tuturor cazurilor care ajung, știu eu, cu diverse semne boală, este un lucru câștigat în plus, o educație medicală pe care am câștigat-o în acest timp și care ne ajută să oprim mai rapid orice amenințare de acest gen. Și cred că și sistemul public de sănătate este mult mai bine pregătit din acest punct de vedere.
- Inevitabil facem comparațiile în continuare. La COVID, sigur, discutam și împreună de nenumărate ori de acel faimos air, de gradul de infectare, de câte persoane poate să infecteze o persoană de transmitere, o persoană infectată. La ciumă, cum e?
- La ciumă nu este cazul de așa ceva. Doar la transmitere aerogenă putem vorbi de contagiozitate să zic așa mai mare decât la cealaltă care este doar transmitere vectorială și în niciun caz, printr-o transmitere aerogenă adevărat este doar prin picături de secreție, nu este prin aerosol, nu este la distanță mare. Deci, repet, nu este atât de contagioasă ca și orice fel de gripă. Nu este cazul să ne speriem de treaba asta, dar este bine să știm că există aceste lucruri care se desfâșoară undeva într-un spațiu care cândva prin niște călători sau prin alți oameni poate veni în contact cu noi, să fim conștienți de faptul că orice suspiciune trebuie investigată rapid.
