Exclusiv Cazul de ciumă din Rusia. Profesor, Oxford: Nu e o boală a trecutului. Trecem prin cicluri de panică şi uitare
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Zvonurile și informațiile contradictorii despre un posibil caz de pestă (ciumă) în Rusia au readus în atenție una dintre cele mai temute boli din istorie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut autorităților ruse să ofere informații transparente, conform regulilor internaționale, pentru a stabili dacă este vorba despre forma pneumonică, mult mai periculoasă, care se poate transmite de la om la om.
În acest context, profesorul Piero Olliaro, specialist în boli infecțioase la Universitatea Oxford și cercetător de talie mondială, a explicat în exclusivitate pentru Observator ce pericol reprezintă pesta în secolul XXI, de ce nu există motive de panică în privința unei noi pandemii și care este problema pe care lumea riscă să o ignore.
Piero Olliaro
Pandemic Sciences Institute
"Oamenii se gândesc la Moartea Neagră, dar astăzi avem antibiotice"
În Evul Mediu, pesta, cunoscută și drept "Moartea Neagră", a făcut milioane de victime. Astăzi, medicina dispune însă de tratamente care pot combate bacteria Yersinia pestis, dacă boala este depistată la timp.
Când oamenii aud cuvântul "pestă", se gândesc la Moartea Neagră din Evul Mediu, la oameni care mureau pe străzi, la milioane de victime și așa mai departe. Este adevărat că pesta afectează omenirea de aproximativ 5.000 de ani, după cum știm acum. Știm că atât pesta bubonică, cât și cea pneumonică pot fi tratate cu antibiotice ieftine, dacă, bineînțeles, sunt diagnosticate suficient de devreme, a spus Olliaro, pentru Observator.
Cele două forme ale bolii se transmit diferit. Pesta bubonică apare, de regulă, după mușcătura puricilor infectați care trăiesc pe rozătoare. Printre simptome se numără febra, starea generală de rău și umflarea ganglionilor limfatici.
Pesta pneumonică afectează plămânii și se poate transmite de la o persoană la alta prin picături respiratorii. Poate apărea și ca o complicație a pestei bubonice. Fără tratament rapid, boala poate fi fatală în foarte multe cazuri, iar riscul de deces poate ajunge la 90%.
Există însă și vești încurajatoare. Cercetările recente coordonate de profesorul Olliaro în Madagascar, publicate în aceste zile, arată că tratamentul administrat la timp reduce semnificativ riscul de deces. În cazul pestei bubonice, rata mortalității a scăzut la doar 4%.
"Rezervorul" invizibil: pesta există încă în America, Africa și Eurasia
Profesorul de la Oxford atrage atenția că bacteria nu a dispărut. Deși riscul unei pandemii globale nu este considerat ridicat, pesta continuă să circule în natură. Peste 200 de specii de rozătoare sălbatice contribuie la menținerea unui rezervor natural al bacteriei.
Olliaro: Este o boală care continuă să existe în țări sărace, precum Madagascar și Republica Democrată Congo, dar și în alte țări. În plus, există "rezervoare" extinse ale bacteriei în rândul mamiferelor sălbatice din întreaga lume, din America, Africa și Eurasia, iar în Statele Unite apar ocazional cazuri, inclusiv un deces în Arizona anul trecut. Însă astăzi avem instrumente medicale care nu existau în trecut.
Organizația Mondială a Sănătății a evaluat riscul unei răspândiri extinse ca fiind scăzut spre foarte scăzut.
Adevărata problemă: "Ciclu de panică, urmat de neglijare"
Întrebat dacă omenirea este mai bine pregătită după experiența traumatizantă a pandemiei de COVID-19, profesorul Olliaro avertizează asupra unui comportament colectiv periculos: amnezia sanitară:
Nu m-aș îngrijora în privința pandemiilor. Problema este că, în opinia mea, trecem din nou și din nou prin cicluri de panică, urmate de neglijare. Atenția crește pentru o perioadă, apoi uităm. Apare ceea ce am numit întotdeauna un semnal de alarmă, după care ne culcăm din nou pe o ureche. Am văzut acest lucru în cazul variolei maimuței, în urmă cu câțiva ani, al incidentului cu hantavirus de acum câteva luni și, acum, în cazul pestei. Pun pariu că, dacă totul se încheie aici, mâine oamenii vor fi uitat deja de pestă.
Expertul spune că tratatele și acordurile internaționale privind schimbul de date, probe biologice și vaccinuri trebuie aplicate cu adevărat în practică, nu doar semnate pe hârtie.
Schimbările climatice aduc bolile exotice în Europa
Risc de focare există și mai aproape de noi. Schimbările climatice, seceta și modificarea ecosistemelor extind habitatele rozătoarelor și ale insectelor purtătoare de virusuri și bacterii.
În Europa, avem deja transmitere susținută a unor boli transmise de țânțari, precum dengue, chikungunya și virusul West Nile. Aceste boli sunt deja prezente aici. Publicul ar trebui să înțeleagă că epidemiile provocate de boli infecțioase continuă să apară în diferite regiuni ale lumii. Faptul că acestea izbucnesc în locuri îndepărtate nu înseamnă că suntem complet protejați. Trăim într-o lume interconectată, în care oamenii călătoresc, iar vectorii care transmit bolile se deplasează și ei, a mai spus Piero Olliaro, în interviul pentru Observator.
Concluzia specialistului este că episodul din Rusia trebuie urmărit fără panică, dar și fără a pierde din vedere problema mai amplă: pesta există încă, iar lupta împotriva bolilor infecțioase are nevoie de cercetare, supraveghere și colaborare internațională constantă.
Reporter Observator Antena 1 specializat pe Sănătate. ➜
