Video Demisia lui Daniel David, cerută de un profesor universitar doctor: "Minte, cenzurează ce nu-i convine"

Anul trecut, România s-a clasat pe ultimul loc în blocul comunitar la principalii indicatori-cheie cu privire la educaţie, în primul an de aplicare a legilor Deca-Iohannis, reiese din Monitorul Educaţiei şi Formării al Comisiei Europene. 

Apropo de România Educată, n-am scăpat de proiect, pentru că, după 10 ani şi un pic în care a fost motorul prezidenţial al lui Klaus Iohannis, Nicuşor Dan vrea să-l operaţionalizeze şi l-a menţionat în strategie. 

Acum, revenind la raportul critic al Uniunii Europene. Printre aspectele menţionate sunt participarea la educaţia timpurie, cu 20 de procente mai mică în România faţă de media UE; competenţele digitale scăzute pentru elevii de clasa a VIII-a, cu 30% sub media europeană, de asemenea competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe. La toate avem rata de absolvire a învăţământului superior la jumătate faţă de media UE.  

Analfabetismul funcţional afectează peste 40 la sută dintre tinerii în vârstă de 15 ani. Ministrul Educaţiei a venit, însă, cu o explicaţie care a şocat dascălii din sistem. Daniel David consideră că vina pentru faptul că sunt mulţi elevi analfabeţi funcţionali o poartă covârşitor profesorii. 

Daniel David, ministrul Educaţiei: N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta este valabil și în preuniversitar, fără a-i scuti și pe cei din învățământul superior. Dar dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS, el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală, păi, nu vă supărați, cine este de vină?

"Declaraţii calomnioase şi ostile. Este inadmisibil ca ministrul să culpabilizeze profesorii", au răspuns la unison sindicatele din domeniu.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Radu Vancu, scriitor şi profesor universitar doctor la Universitatea Sibiu. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Cum a picat pentru dumneavoastră declarația ministrului Educației? 

- E întristătoare și revoltătoare. Bineînțeles că profesorii au o parte din responsabilitate, însă e revoltător faptul că domnul ministru formulează, după cum am auzit împreună, în felul următor. "Singurii. Nu poţi pune responsabilitatea decât pe profesori". Așa a formulat el. Vinovați integral pentru acest eșec al Educației ar fi doar profesorii. Adevărul e că e un eșec de sistem, din păcate. Avem un stat care a subfinanțat Educația decenii la rând. Avem o lege a Educației naționale, asumată în 2011, care prevede că Educația trebuie finanțată cu 6% și, după cum știm, Educația a primit între 3 și 4%, între 50 și 70% din necesarul pe care îl avea. Nu poți subfinanța un sistem și să-i ceri să performeze, indiferent că e vorba de Educație sau de altceva.

Deci, în primul rând, e vorba de subfinanțare. În al doilea rând, e vorba de o distrugere a statutului profesorului, la care ministrul contribuie din plin. Nu am avut niciodată un ministru al Educației mai agresiv cu profesorii decât domnul Daniel David, care se comportă ca un procuror, ca un avocat al acuzării. E ostil, după cum spuneau și sindicatele, profesorilor. Nu e la prima ieșire de acest gen împotriva colegilor lui. Vă aduceți aminte? Ne acuza pe noi toți profesorii că nu vrem să muncim în plus, că ne temem de două ore în plus la catedră, că, mă rog, suntem niște cadre didactice leneșe și neinteresate de educația pe care ar trebui să o facem, chiar dacă sistemul este subfinanțat.

Eu vă spun că am fost în zeci de inspecții de grad în ultimii ani, în orașe și în sate ale României deopotrivă, și am văzut profesori făcându-și treaba în comunități în care resursele erau minimale. Erau uneori case care nici măcar nu erau conectate la curent electric sau la apă curentă. Se duceau să vorbească cu părinții copiilor, să-i convingă să lase acești copii la școală și veneau chiar și numai pentru argumentul mesei pe care o puteau primi la școală și până și asta conta. Era decisiv în decizia părinților.

Am văzut profesori care-și fac datoria în mod admirabil în comunități abandonate, din păcate, de statul român și e cu atât mai jignitor că domnul ministru își permite să jignească în bloc acești profesori. Nu vreau să spun că nu există și cadre didactice care nu-și fac datoria cum trebuie sau că nu există profesori care nu sunt pregătiți așa cum trebuie. Evident, orice sistem își are și oamenii lui mai puțin performanți, mai puțin devotați, mai puțin dedicați unei cauze cum e educația în cazul de față. Dar a spune, in corpore, că ei sunt unicii vinovați pentru acest eșec al României față de copiii ei este absolut revoltător. 

- Într-un sistem așa cum e sistemul de educație însă, în care nu sunt suficient de mulți oameni, cum gestionăm problema acestor profesori pe care îi numiți și dumneavoastră și care nu sunt suficient de dedicați, nu sunt suficient de pregătiți, poate că unii au și rea credință și nu predau la clasă, tocmai pentru a-și aduce elevii la meditații ulterior? Poate că, dacă e să vorbim în siajul analfabetismului funcțional, sunt acei profesori cărora le este mult mai ușor să predea, nu, că suntem la literatură, să predea comentarii și să le ceară elevilor să le învețe pe de rost, încurajând astfel analfabetismul funcțional. Cum facem cu acești oameni? Ce facem cu ei? Care sunt anticorpii pe care putem să-i dezvoltăm în fața lor, având în vedere, repet, că sistemul în acest moment oricum nu are suficient de multe cadre didactice. 

- Da, sistemul nu doar că nu are suficiente cadre didactice, a și pierdut câteva mii de profesori, unii spun peste zece mii de profesori, în urma modificărilor recente. Aceste două ore în plus la norma didactică, înmulțite cu numărul de profesori, înseamnă câteva zeci de mii de norme didactice care au dispărut. Asta înseamnă ieșiri din sistem. Doar în București erau opt mii de profesori care au ieșit din sistem începând cu această toamnă și cei care ies din sistem sunt suplinitorii, cei care ies primii.

Suplinitorii sunt profesorii tineri, de regulă. Am pierdut resursă tânără, resursă modernizatoare, în urma unei modificări prin care nici măcar n-au economisit pentru buget absolut nimic. Așa că, exact cum spuneți, un sistem care suferă de o absență a resursei umane calificate este foarte greu de modernizat, foarte greu de, știu eu, îmbunătățit, ameliorat. Să spunem că ministerul, într-adevăr, ar lucra pentru a pune la dispoziția directorilor de școli, la dispoziția celor care administrează liceele și școlile noastre, instrumente pentru a diferenția, într-adevăr, între calitatea profesorilor, instrumente reale. Cum ar putea ei să le aplice, știind că, dacă, să spunem, concediază, să spunem că au instrumentele pentru a elimina din sistem astfel de profesori care nu-și fac datoria, nu au cu cine să îi înlocuiască? Întrebarea corectă, cred, este - cum îi convingem pe absolvenții calificați să vină din facultăți în școli, în condițiile în care sunt prost plătiți, cu norme supraîncărcate, jigniți de minister și cu statutul de profesor absolut pulverizat de astfel de intervenții?

De ce ar veni un tânăr calificat să meargă în satele României? Pentru că problema mare este clivajul îngrozitor dintre rural și urban. Copiii născuți la țară în România au acces la educaţie mult mai precară, la infrastructură culturală mult mai precară, la infrastructură medicală mult mai precară, decât copiii născuți la oraș. Cum îi convingi? Cu ce instrumente îi convingem noi pe niște absolvenți bine pregătiți să se ducă la țară în condițiile în care sunt tratați astfel? Deci problema este structurală. E vorba de a finanța corect sistemul, de a reconstrui statutul profesorului, de a moderniza programa. Vorbeați de literatură.

Ei bine, la literatură e aceeași programă după care am studiat eu când eram în liceu. Cei mai noi, cei mai recenți scriitori care sunt obligatorii pentru Bacalaureat, pentru subiectele de Bacalaureat, sunt Marin Preda și Nichita Stănescu. Nichita Stănescu mort în 1983, Marin Preda mort în 1980. Cum ar putea să le vorbească copiilor noștri convingător niște scriitori care le vorbesc despre niște lumi pe care ei nu le pot înțelege, a căror cheie de interpretare nu o au? Și aici e vorba de a moderniza programa, de a reforma programa. Și aici ministerul, din nou, are o ostilitate extraordinară față de actualizarea conținuturilor școlare.

Deci, ca să rezum, e vorba de a finanța corect sistemul, de a reface statutul profesorului, de a moderniza programele și de a face educație media, care e bine că a fost introdusă în Strategia Națională de Apărare a Țării, și gândirea critică. Abia toate aceste cinci lucruri făcute împreună ar putea reconstrui învățământul românesc. Atacurile pe care un ministru al Educației le face la adresa profesorilor nu fac decât să aducă și mai multă distrugere prin pulverizarea statutului profesorului. 

- Pun un asterix la programă și sper să avem timp să ne întoarcem. Dar, mergând pe firul logic al domnului David, dacă spuneați dumneavoastră că practic măsurile pe care le-a luat domnia sa la începutul acestui semestru a dus la ieșirea din sistem a oamenilor calificați, care ar fi putut să predea materia de așa natură încât să nu încurajeze analfabetismul funcțional, e corect pe firul ăsta logic să spun că, de fapt, măsurile domnului ministru David încurajează analfabetismul funcțional? 

- Da, exact ăsta e rezultatul lor. Indiferent ce intenționează domnul ministru sau ce crede că ar rezulta. El a fost avertizat. A cerut Institutului de Științe al Educației, aflat în componența ministerului, să-i facă o evaluare de impact a măsurilor pe care intenționa să le ia. I s-a dat un text de cam 20 de pagini în care i se spunea că aceste măsuri, printre altele, vor încuraja analfabetismul funcțional, vor destructura și mai tare sistemul de educație. A eliminat paginile care nu îi conveneau și a păstrat doar două pagini din acel raport al Institutului de Științe al Educației. Le-a făcut publice, susținând că acela e raportul integral. Acesta e un ministru care minte, care cenzurează ce nu-i convine, minte și apoi este supărat că profesorii se revoltă și spune că profesorii de fapt nu vor să participe la actul de educație și nu sunt niște parteneri devotaţi educației. 

- E necesară demisia sa? 

- Da, am spus asta și o spun din nou. Un ministru care minte, care cenzurează raportul Institutului de Științe al Educației, care e agresiv la adresa colegilor lui, nu văd cum ar putea să mai conducă în mod credibil un Minister al Educației. 

- Bun, revenind la programă și dacă vrea domnul David să aibă un drept replică, oricând îi putem pune la dispoziție. Revenind la programă, ne spuneaţi că e aceeași dintotdeauna, de când ne știm cu toții pe planetă. Şi ne uităm și la Strategia Națională de Apărare, în care Nicușor Dan vorbește despre gândire critică și despre faptul că extremismul e un pericol, că există posibilitatea asta de a cădea în diferite extreme ale eșichierului politic și s-a văzut seducția și la precedentele alegeri prezidențiale. Cu toate astea, în România, la școală, despre acești monștri sacri ai literaturii, mă gândesc la Sadoveanu, de exemplu, sau mă gândesc la școli care poartă numele lui Goga, nu se vorbește niciodată cu privire la afilierea politică. Sadoveanu, comunism, dreapta extremă la Goga. Ce ar trebui făcut în privința asta? Cum ar trebui rediscutată literatura prin prisma înclinațiilor politice pe care le-au avut acești scritori, despre care copiii învață acum doar că sunt niște monștri sacri și atât? 

- Într-adevăr și asta e o problemă foarte gravă și care s-a constituit în timp într-o vulnerabilitate majoră la adresa siguranței naționale. Mă refer la negaționismul de dreapta și negaționismul de stânga, negarea crimelor fascismului românesc și negarea crimelor comunismului românesc. Nu se vorbește de faptul că personaje istorice, personaje din istoria noastră literară au contribuit la aceste extremisme de dreapta și de stânga. Unii ori cu texte ideologice, cazurile pe care le-ați amintit, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și alții, destui alți scriitori, iar alteori chiar cu acțiuni politice. Octavian Goga, de exemplu, ca prim-ministru, a inițiat legislația care a lipsit de drepturi 250.000, aproximativ, de cetățeni români de etnie evreiască și a deschis drumul către holocaustul românesc.

Dacă nu vorbim despre trecuturile noastre vinovate, ele se întorc și pot distruge din nou România, așa cum au fost foarte aproape să o facă. Avem personaje extremiste, astăzi vreau să spun, avem personaje politice în partide pro-ruse, în partide extremiste, în partide de extremă-dreaptă, care instrumentalizează aceste trecuturi vinovate, instrumentalizează aceste negaționisme, își construiesc platforme politice în care reproduc discursurile lui Ion Antonescu, extremist de dreapta, îl glorifică pe Zelea Codreanu, alt extremist de dreapta, și tocmai din cauză că educația noastră, educația României, nu a atins aproape niciodată aceste teme în mod sistematic pentru a ne crește copiii în așa fel încât ei să înțeleagă că extremismul duce întotdeauna la crimă în masă, a fost foarte aproape să avarieze România în integralitatea ei.

Nu putem construi educații în România dacă nu vorbim despre trecuturile noastre vinovate. Am ignorat prea mult timp asta. Acum, în al 12-lea ceas, e pur și simplu o chestiune de supraviețuire ca stat să discutăm, să ne construim o etică a memoriei noastre istorice. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰