Video "Democraţia este în suferinţă". Profesor de ştiinţe politice în SUA, despre al doilea mandat al lui Trump

Premierul Belgei a admis că pănă acum liderii europeni au încercat să-l împace şi să-l îmbuneze pe Donald Trump, dar spune că acum sunt atât de multe linii roşii încălcate încât e necesară o alegere care să garanteze respectul de sine al europenilor, care nu ar trebui să accepte postura unor "sclavi nefericiţi". "Dacă cedăm acum ne pierdem demnitataea, iar asta e cea mai de preţ într-o democraţie", a mai punctat acesta.

Emmanuel Macron a vorbit din nou despre tendinţele neo-coloniale ale administraţiei Trump şi a accentuat că preşedintele american vrea să slăbească şi să subordoneze Europa. Iar premierul canadian a afirmat că ne aflăm într-un moment de ruptură, nu de tranziţie şi a atras atenţia că a-l linguşi pe Donald Trump nu va face decât să-i întărească ambiţiile şi să nu mai lase loc de schimbare când lucrurile vor deveni şi mai dure de atât.

Donald Trump a ieşit într-o conferinţă de presă pentru a-şi elogia reuşitele din primul an de mandat şi a transmis că îl place pe Emmanuel Macron, dar acesta e cam dur când Trump nu se află în preajmă. Asta după ce de dimineaţă făcuse publice mesaje primite de la liderul de la Elysee care îi propunea să organizeze o reuniune G7 pe tema Groenlandei. Trump a şi declinat invitaţia între timp.

Una peste alta, n-au fost doar vorbe contondente ale oficialilor europeni, UE a trecut şi la fapte. Prima măsură a fost luată deja. Parlamentul European a suspendat ratificarea acordului comercial dintre blocul comunitar şi americani, încheiat în vara anului trecut, pe fondul ameninţărilor lui Donald Trump de preluare a Groenlandei şi de impunerea unor tarife suplimentare împotriva ţărilor care se opun acestui lucru.

Şefa Comisiei Europene a dat, însă, un semnal al rupturii de Statele Unite. Ursula von der Leyen a anunţat că a venit timpul unei Europe noi şi independente, iar suveranitatea Groenlandei nu este negociabilă.

China îl avertizează pe liderul de la Casa Albă că este o revenire la legea junglei în relaţiile internaţionale, inacceptabilă. Moscova, în schimb, de care Beijingul începe să se distanţeze pentru a nu-şi periclita relaţiile economice cu Uniunea Europeană şi Canada, exultă. Ministrul rus de Externe a anunţat, triumfător, că ordinea mondială impusă de Occident a intrat in colaps, iar - în prezent - funcţionează legea celui mai puternic.

Între timp, Donald Trump a mai găsit un pretext pentru a pune mâna pe Groenlanda. Liderul de la Casa Albă susţine că acordul Marii Britanii de a ceda suveranitatea unei insule din Arhipelagul Chagos aflat în Oceanul Indian catre Mauriţius a reprezentat un act de slăbiciune şi prostie totală, pentru că pune în pericol securitatea americanilor. Acolo e o baza americano-britanică, iar Marea Britanie a închiriat insula în baza acordului pentru 99 de ani.

Preşedintele Finlandei, care este oarecum apropiat de Donald Trump, pentru că este la fel de pasionat de golf, vrea să-l ducă pe liderul de la Casa Albă la o saună ca să îl calmeze, după care să caute o soluţie în problema Groenlandei. În orice caz, faptul că insula arctică a devenit cel mai important subiect din Davos nemulţumeşte Kievul, pentru că duce războiul din Ucraina în plan secundar. Oricum, Volodimir Zelenski şi-a anulat prezenţa la Forumul Economic Mondial, după ce Donald Trump a invitat Rusia să facă parte din Consiliul pentru Pace.

Am analizat întreaga situaţie alături de Aurelian Crăiuţu, profesor de Ştiinţe Politice la Indiana University

Marius Pancu: Cum v-a sunat bilanțul ăsta, după un an de mandat? Și sunt convins că știți și mai multe și vă gândiți și la și mai multe. 

Aurelian Crăiuţu: Din păcate, este greu de vorbit în mod obiectiv la un an de la inaugurarea președintelui Trump despre bilanțul celei de-al doilea mandat al său. Este un bilanț într-un moment critic pentru țara în care trăim în clipa de față și pentru rolul Americii în lumea largă. 

Președintele Trump a avut un impact major în acest prim an, începând cu politica internă și continuând cu cea externă. Aș dori în primul rând să spun că este vorba despre o schimbare completă a modului în care raportul dintre puteri este conceptualizat în clipa de față în politică americană.

Primul mandat al președintelui Trump a dat de înțeles că urma o creștere a puterii executive. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a dus la o creștere puternică a influenței puterii executive în dauna puterii legislative și a celei judecătorești. 

Practic, în clipa de față, Congresul American, cele două camere, Camera Reprezentanților și Senatul, au o putere, practic, limitată. Și acest lucru a permis președintelui și Casei Albe să impună o serie de măsuri care, în mod normal, ar fi trebuit contracarate de puterea legislativă. Acesta mi se pare că e lucru cel mai important în clipa de față. 

Această alterare a raportului între cele trei puteri din stat. Aș mai adăuga și faptul că atacul constant pe care administrația de la Washington l-a avut asupra puterii judecătorești și asupra media, în principal asupra unor ziare importante din țară și canale de televiziune, arată faptul că e vorba aici de o viziune de a pune în față o putere executivă unitară care urmărește să își extinde puterea în toate spațiile societății.

Marius Pancu: Asta ce înseamnă dacă ar fi să faceți un indice al democrației? De la cât ați plecat și unde ați ajuns după un an? 

Aurelian Crăiuţu: Evident, nu se poate nega faptul că democrația este în suferință în clipa de față. Independența canalelor de televiziune este pusă sub semnul întrebării, ziarele sunt atacate, puterea judecătorească. Judecătorii sunt supuși unei presiuni enorme. Este clar că aceste lucruri nu își au locul într-o democrație autentică. 

Marius Pancu: Care sunt perspectivele? Mai sunt trei ani. 

Aurelian Crăiuţu: În clipa de față, președintele se bucură de o popularitate în jur de 40-42% conform sondajelor de opinie. Cel mai recent făcut la mijlocul lunii ianuarie de revista Economist îl pune la 40%. New York Times îl așează în jur de 42%. 

Este clar că alegerile din noiembrie, alegeri de mijloc de mandat, vor fi foarte importante în clipa de față. Se estimează, deși nu putem fi siguri de nimic, de faptul că Democrații ar putea recâștiga una din cele două camere, dacă nu chiar cele două camere ale Congresului American. E greu de stabilit în clipa de față ce se va întâmpla în noiembrie, dar oricum, faptul că există alegeri la mijloc de mandat, reprezintă, ca să zic așa, un semnal de alarmă pentru administrația de la Casa Albă.

Între timp, starea politică a națiunii este una foarte divizată. Există proteste chiar în acest moment în statul Minnesota, unde există proteste legate de intervențiile Agenților Federale împotriva unor cetățeni americani. Au fost chiar victime, după cum știți, în ultimele săptămâni. Aceste lucruri sunt foarte grave și cred eu că ele mobilizează opinia publică  dincolo de un anumit punct. Există oricând o anumită eroziune a puterii, dar un președinte care scade sub 40% are puține șanse de a își promova partidul și de a își continua mandatul. 

Marius Pancu: A promis o politică neintervenționistă, a fost una dintre temele cu care a câștigat alegerile Donald Trump și am văzut că și-a făcut simțită prezența în toate părțile globului. Cum de baza care susține America First nu divorțează de Donald Trump? Cum reușește să-i țină seduși în continuare, dacă reușește?

Aurelian Crăiuţu: Cred că opiniile legate de politică externă sunt legate și de politică internă. Atâta timp că situația economică rămâne oarecum stabilă, orice aventură în planul politicii externe ar putea fi, dacă nu justificată, cel puțin trecută cu vederea sau pusă în planul 2. Însă, în clipa de față, stabilitatea economică a Americii, care este totuși reală, le oferă guvernanților la Casă Albă oarecum premisa unei politici externe foarte aventuriere la urma urmei, pentru că să vorbești despre invadarea Groenlandei sau despre anexarea Canadei nu sunt lucruri realiste.

Cel mai grav mi se pare în clipa de față atacul pe care administrația de la Washington l-a declanșat asupra instituțiilor independente, cum spuneam anterior, Curțile de Justiție, dar să nu uităm Fed-ul. Atacul asupra președintele Fed-ului Jerome Powell este unul foarte grav, pentru că asta înseamnă că Donald Trump are în vedere instalarea la conducerea băncii centrale, cum se numește, a unei persoane loialiste care să-i urmeze politica pe care el dorește să o pună în aplicație.

Deci politica externă oarecum, cred eu, în clipa de față, contează mai puțin decât starea economică. Președintele Trump are oarecum mână liberă atât timp cât situația economică este mai mult sau mai puțin stabilă, dar acest lucru se poate deteriora de la o zi la alta.  

Marius Pancu: Bun, și dacă tot am vorbit despre politica asta externă aventurieră, sigur că pe noi, cei din afara Statelor Unite, ne privește mai degrabă în felul în care Statele Unite aleg să-și exercite rolul pe plan internațional. Cum arată în acest moment, după un an de mandat, dreptul internațional, domnule Crăiuțu?

Aurelian Crăiuţu: Din punctul meu de vedere, arată foarte prost, pentru că atacurile pe care administrația de la Washington le-a declanșat asupra dreptului internațional este unul nejustificat și cu consecințe pe termen lung. Practic se anulează moștenirea unei politici externe de 8, dacă nu mai multe decenii, în care America a fost văzută drept garantul ordinii și stabilității internaționale. Faptul că acum cel care este considerat mai puternic își arogă dreptul de a impune politica pe care o găsește de cuviință este un lucru foarte grav, care va afecta în mod decisiv balanța de puteri internațională. După cum ați remarcat și dumneavoastră, ceea ce s-a spus astăzi la Davos de către lideri europeni arată foarte clar că s-a tras un semnal de alarmă și că s-a depășit oarecum o linie roșie.

Marius Pancu: În momentul în care îți alienezi aliații pe care i-ai câștigat atât de greu și pe care te-ai bazat și prin prisma faptului că ai proiectat încredere, că ai proiectat soft power, se poate întoarce asta și împotriva ta ca stat, mă refer aici la Statele Unite, se poate întoarce atitudine asta de a-și nerespecta angajamentele față de aliați împotriva Statelor Unite în vreun fel? 

Aurelian Crăiuţu: Trăim într-o lume interdependentă în care există interdependență politică și interdependență economică. Eu cred că niciun lider politic în clipa de față nu își poate permite să ignore acest lucru. Faptul că dacă ai o politică externă iresponsabilă și irațională poți rezista în plan economic.

Deci orice eroare în plan extern are efecte asupra politicii interne. America are un deficit bugetar enorm și are o datorie externă enormă și există o mulțime de interese care transcend granițele, astfel încât America nu își poate permite, din punct de vedere financiar, să negligeze interesele aliaților săi tradiționali. 

Deci, din acest punct de vedere, ceea ce face președintele Trump în clipa de față este un lucru foarte riscant, un lucru care poate avea consecințe în plan imediat, ca să zic așa. Pentru că, încă o dată, datoria externă a Americii este una enormă, deficitul bugetar este enorm și America este parte a unui lanț economic internațional într-o lume globalizată. 

Marius Pancu: L-am auzit pe Donald Trump preluând așa o etichetă de presă, aceea cu doctrina Monroe și a transformat-o în doctrina Donroe. Spune că ar trebui să își vadă țările de emisferele lor fiecare, că în emisfera noastră au repetat de nenumărate ori oficialii americani, când a venit vorba de Venezuela, ei sunt responsabili. Și a mai spus-o încă o dată Donald Trump ieri, am fost atent la nuanța asta, care poate că a scăpat din discursul public pregnant, a spus europenii să își vadă de Ucraina, noi ne vedem de Groenlanda. Ce înseamnă împărțirea asta din nou în sfere de putere, pe care o proiectează Donald Trump acum, prin doctrina asta de Donroe, pentru partea noastră de lume cu România? 

Aurelian Crăiuţu: În ultimele 3-4 săptămâni s-a vorbit foarte puțin despre războiul din Ucraina,  pentru că toată atenția a fost acaparată de aventura din Venezuela și de consecințele acestei mixturi în treburile Groenlande. Deci, pentru partea de est a Europei, acest lucru înseamnă o dezangajare a Americii în negocierea acelor conflicte care există în estul Europei.

De altfel, reducerea efectivelor americane din procentul efectivelor NATO în Europa este un lucru care a fost confirmat, din câte am înțeles, de o decizie a Departamentului de Stat anunțată chiar astăzi. Acest lucru a fost oarecum pregătit în ultimele 4-5 luni, dar nu trebuie să ne surprindă acest lucru. Deci, e vorba de o dezangajare, de o limitare a efectivelor NATO americane în Europa și, din acest punct de vedere, e vorba de o slăbire a prezenței americane în partea de centrală și de stat Europei.

Marius Pancu: Mergând în ritmul ăsta, ajungem la ceva ce era de neconceput până în urmă, cu chiar un an de zile, adică un divorț total ale Europei de Statele Unite sau cum se vor reconfigura polii de putere și ierarhiile de putere. 

Aurelian Crăiuţu: Refuz să cred că un astfel de divorț total este posibil în clipa de față, dar am învățat în ultimii ani să mă abțin de la face preziceri în ceea ce îl privește pe Donald Trump. Eu cred însă că la mijloc există niște interese economice și politice, există totuși lideri politici, chiar în Congresul American, chiar și în sânul societății civile, care pot pune interesul țării mai deasupra interesurilor partinice.

Deci vă dau un răspuns, ca să zic așa, de cetățean angajat, cineva care nu-și dorește în niciun caz o astfel de dezangajare și un astfel de divorț. Dar acest lucru nu poate fi exclus în clipa de față. Să nu uităm și faptul că acțiunile oamenilor au consecințe nebănuite, astfel încât e posibil ca să apeși pe un buton și să obții un rezultat complet neașteptat la sfârșitul zilei. Deci, cred eu că rațiunea va prevala în cele din urmă, dar e mai mult vorba de o speranță decât de ceva întemeiat pe fapte în clipa de față. Personal, ca cetățean american, sunt profund decepționat de modul în care America este privită în lume și pe bună dreptate, din păcate. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰