Video "Este o bombă nucleară care stă să explodeze". Expertă în Orientul Mijlociu, despre scenariile războiului din Israel

Cifrele sunt oferite de autorităţile fiecărei părţi şi nu pot fi verificate de entităţi internaţionale în acest moment. Benjamin Netanyahu i-a transmis lui Joe Biden că trebuie să declanşeze o operaţiune terestră în Gaza, adică să invadeze la sol, spun surse guvernamentale citate de Axios. Între timp, un alt bombardament al Israelului s-a produs după căderea întunericului. În urma acestuia a fost distrus punctul de trecere dintre Fâşia Gaza şi eninsula egipteană Sinai. Mai nou, brigăzile Al-Qassam - aripa militară a organizaţiei Hamas - au anunţat că vor executa câte un ostatic pentru fiecare bombardament israelian neanunţat asupra civililor şi sunt circa 150 ostatici reperati până acum. 

În acelaşi timp, însă, palestinienii şi israelienii negociază un schimb de prizonieri, sub medierea Qatarului. Oficialii de la Ierusalim au anunţat blocada totala asupra Fâşiei Gaza, asta înseamnă că le vor tăia curentul electric şi nu le vor mai livra combustibili, medicamente şi mâncare. Secretarul general al Naţiunilor Unite s-a declarat bulversat de acest anunţ şi le-a cerut israelienilor să-şi reconsidere decizia. S-a arătat îngrijorat şi de bilanţul în creştere al răniţilor din Palestina, peste 500 de morţi civili, dupa ce israelienii au bombardat pieţe şi moschei. Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare ştiinţifică la Academia Română, expertă în Orientul Mijlociu, a analizat ce s-a întâmplat în ultimele zile la Observator cu Marius Pancu.

Despre intrarea trupelor israeliene în Gaza

Vezi și

Marius Pancu: Surse Axios spun că Netanyahu i-a transmis lui Joe Biden că e foarte decis să invadeze terestru Gaza. Ce ar putea să însemne asta?

Ioana Constantin-Bercean: Este o reacţie legitimă şi aproape firescă. Să nu uităm că Netanyahu este în primul rând un politician şi va trebui să justifice într-un fel când aceste lucruri se vor mai fi liniştit ce s-a întâmplat, unde au fost breşele de securitate şi de ce au fost aceste breşe, pentru că noi vorbim în acest moment de atacul terorist al unei facţiuni non-statale asupra unui stat legitim şi foarte bine organizat. Un atac terestru este periculos în acest moment pentru că dacă ne uităm puţin retrospectiv, nu mai departe de 2 zile, acest atac al organizaţiei teroriste Hamas a venit pe fondul unor breşe de securitate, sau a unei lipse de comunicări între diverse instituţii ale armatei, ale comunităţii de Intelligence. Intrarea acum în Gaza ar presupune şi nişte semne de întrebare dacă informaţiile de la sol sunt într-adevăr cele corecte, pentru că nu ştiu dacă a avut timp până acum să localizeze acele lipse de comunicări, sau informaţiile prost primite sau evaluate. Este un atac periculos la sol şi din perspectiva geografică. Cine a fost în Gaza ştie că acolo sunt nişte străduţe foarte înguste, spaţiile de intrare foarte mici, şi este foarte greu să intri acolo cu un tanc, cu vehicule blindate. Sunt doar 2 drumuri mai largi, care duc direct spre mare, există acest pericol de a intra într-o ambuscadă. Probabil se va intra, dar riscul este foarte mare, probabil vor fi cele mai bine pregătite trupe ale IDF şi cred că va fi o acţiune în urma căreia vom avea foarte multe victime de ambele părţi. Cred că va trebui să fim foarte atenţi la ce urmează pentru că nu este o acţiune deloc simplă. 

Cum au fost afectaţi civilii

Marius Pancu: La nivelul civiliilor cum se va repercuta acest atac la sol?

Ioana Constantin-Bercean: Suntem în această situaţie unde moral aţi spune că un atac terorist este un atac terorist şi trebuie catalogat ca atare, discutat în aceşti termeni. Pe de altă parte, sunt lucruri mai puţin cunoscute sau sunt evitate într-un mod elegant din diverse motive. În Orientul MIjloc, inclusiv în această regiune, se întâmplă lucruri şi ne-am luat faţa dinspre ele pentru că avem alt război la graniţa noastră. Dar dacă balcanii sunt butoiul cu pulbere al Europei, Orientul Mijlociu este o bombă nucleară care stă să explodeze, pentru că are un potenţial distructiv enorm. Fâşia Gaza a fost sub controlul Israelului până în anul 2005, în anul 2005, la presiunea internaţională, cu mult lobby din partea Statelor Unite, Israelul s-a retras, Fâşia Gaza a intrat sub controlul organizaţiei Hamas care conduce şi politic această regiune, care este în opoziţie cu ce se întâmplă în Cisiordania, unde avem şi autoritatea palestiniană. Luptă toţi pentru drepturile Palestinei, dar nimeni nu înţelege unde e rezultatul pentru că noi nu avem niciun rezultat. În Fâşia Gaza avem electricitate şi tot ceea ce înseamnă distribuţie de energie controlată de partea israeliană, un nivel de sărăcie foarte ridicat, rata şomajului foarte ridicată. S-a discutat despre acest aspect, că Israelul sau premierul Netanyahu s-a bazat pe factorul economic, permiţând unui număr de muncitor din Gaza să vină în Israel să câştige mai mult acolo, a crezut că se va echilibra această balanţa economică. Vorbim de 20.000 din 2,3 milioane, este aproape nesemnificativ. Hamas îşi fidelizează societatea încă de la naştere şi câştigă alegerile.

Implicarea UE în conflict

Marius Pancu: Ce impact are acest atac asupra soartei palestiniene?

Ioana Constantin-Bercean: Un atac terorist nu poate să ajute nicio cauză de acest gen, pentru că principalii pierzători sunt victimele din Israel, şi cealaltă parte pierzătoare este lumea arabă, populaţia palestiniană. În Fâşia Gaza acest segment al populaţiei este fidelizat încă din copilărie, copiii cresc având în subconştientul lor că Hamas i-a ajutat, când ajung la 18-20 de ani şi uneori chiar mai devreme în mentalul lor ei sunt ataşaţi cauzei, aşa că ei nici măcar nu trebuie să mai recruteze membrii pentru organizaţia lor. Fondurile europene care se duc spre cauza palestiniană nu ajung acolo unde trebuie. Populaţia din Fâşia Gaza îi percepe pe cei din Hamas că nu şi-ar însuşi aceşti bani, spre deosebire de ceea ce se întâmplă de partea palestiniană.

Implicarea celorlalte state şi facţiuni arabe

Marius Pancu: Care e riscul de internaţionalizare a acestui conflict şi spre ce alţi actanţi ne putem uita?

Ioana Constantin-Bercean: În primul rând ne uităm la discursul care se duce spre Iran, un asemenea atac nu putea fi dus la îndeplinire de un actor nonstatal fără resursele necesare. M-aş uita şi înspre ce vine dinspre Departamentul de Stat al SUA şi despre comunitatea de Intelligence din SUA care fie evită, pentru că ar şti ce ar însemna implicarea Iranului în acest război, şi tocmai ce s-a încheiat momentul Irak şi Afganistan. Un război cu Iranul ar fi cu mult peste ce a fost acolo şi atunci ar coaliza mult mai multe dacă vezi formaţiuni. Este complicat. Ne uităm înspre Hamas, care sunt musulmani sumiţi, dar în acest moment ei sunt susţinuţi de un stat cum este Iranul. Ne uităm la Hamas care se presupune că ar colabora cu Hezbollah, care este o formaţiune şeită. Eu mă uit înspre Hamas şi principala observaţie care a fost aproape orbitoare, modul de operare al acestei formaţiuni îmi aminteşte foarte mult de ISIS. Acum tot ceea ce fac, aceste răpiri, violuri, crime în direct, toată această panică foarte mult vizualizată şi făcută să atingă o notorietate cât mai mare, aminteşte exact de acel mod de acţiune al ISIS, care ideologic este mai apropiat de ISIS.

Valuri de emigranţi

Marius Pancu: Există un risc de contagiune chiar la nivelul comunităţilor musulmane din restul lumii, din Europa din SUA, astfel încât să vedem din nou valurile teroriste ?

Ioana Constantin-Bercean: Este o situaţia care nu poate fi ignorată, iar dacă lucrurile nu se vor fi linişti într-o săptămână sau două, principalul actor afectat, pe lângă locuitorii de acolo, va fi Uniunea Europeană, pentru că aceste valuri de emigranţi vor veni în Europa. Va exista acest risc de radicalizare regională în Europa. Polticile de integrare nu au fost întotdeauna foarte înţelepte, ce se întâmplă în Fâşia Gaza are un potenţial de răspândire foarte periculos care ar putea duce la o situaţie mult mai complicată decât cea din Ucraina, aici ar putea intra atât de multe forţe în conflict, încât ar consuma atât de multă energie occidentală, să nu ştim cine şi de ce se mai aliază.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰