Video Expert, despre raidurile din Liban şi atacul cu pagere: "Netanyahu încearcă să rămână la putere cu preţul morţii unor civili"

Efortul diplomatic a lui Volodimir Zelenski de a obţine ridicarea restricţiilor impuse armelor occidentale s-a izbit de un refuz dur al Germaniei. Cancelarul Olaf Scholz a precizat încă o dată că nu va ceda presiunilor şi nu va lăsa Ucraina să lovească în adâncimea Rusiei. La rândul său, preşedintele Cehiei vine cu o altă veste proastă cu privire la planul de pace al lui Volodimir Zelenschi.

Marius Pancu, prezentator Observator: Olaf Scholz spune că există motive bune pentru care nu vrea să ofere această permisiune Ucrainei de a lovi în adâncimea Rusiei cu armele furnizate de Germania. Care ar putea fi motivele din perspectiva Germaniei?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Din puţinele detalii care au fost revelate până acum, Germania consideră că pentru utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune pe care le poate oferi Germania Ucrainei ar fi nevoie de colaborarea militarilor germani, ceea ce pentru Olaf Scholz înseamnă că militari germani ar fi implicaţi în războiul din Ucraina. Explicaţia aceasta este însă destul de străvezie având în vedere că există tancuri germane la Kursk pentru prima dată dupa Primul Război Mondial şi că trupele Ucrainene sunt antrenate chiar în misiuni NATO şi Ucraina a folosit deja echipament Occidental pe teritoriul Rusiei fără ca aceasta să escaladeze.

Vezi și

Utilizarea acestor arme nu ar modifica fundamental situaţia de pe front, ci ar complica destul de mult situaţia logistică pentru Rusia, mai ales când vine vorba de oraşul Rostov pe Don care se află undeva la 250-300 de km de front şi este un centrul logistic important pentru armata Federaţiei Ruse şi ar putea fi lovit în momentul respectiv lovit de Ucraina, acela este singurul loc care ar fi afectat mesiv şi bineînţeles avioanele care aruncă cu bombe glisante pe frontul ucrainean.

Marius Pancu, prezentator Observator: Volodimir Zelenski spune că se aşteaptă ca în final să primească şi aprobarea SUA. De ce tot balestul acesta de temporizare pentru că în timpul în care puterile Occidentale discută şi se contrazic, Rusia se pregăteşte, îşi mută trupele şi este cât se poate de capabilă să facă faţă unei noi realităţi pe front despre care se vorbeşti apriori. Care este strategie acestui demers?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Trei motive, motivul numărul unu este că preşedintele Biden este un om mai precaut şi această precauţie a sa merge în restul administraţiei sale. Ne amintim când vicepreşedintele Biden la vremea respectivă l-a sfătuit pe preşedintele Obama să nu înceapă raidul care a dus la moartea lui Osama Bin Laden. Este modul de a face politică externă a lui Joe Biden. Pe lângă acest lucru, în unele cazuri acest balet a apărut şi pentru a avertiza Rusia că vine, ideea fiind că dacă îi dăm timp Rusiei să sa adapteze cât de cât scad şansele ca Rusia să escaladeze, nu e vorba de un escaladaj nuclear, e vorba de sabotaje pe teritoriul Uniunii Europene, e vorba de probleme în Africa de Vest, e vorba de alte lucruri pe care le poate face Rusia ca să pună probleme Occidentului. Al treilea motiv în acest caz ţine de capacitatea noastră logistică de a livra aceste arme care nu există în momentul de faţă la un nivel foarte înalt şi care afectează capacitatea noastră de a răspunde corect la cererile Ucrainei. Cam la un an distanţă, Ucraina primeşte ceea ce cere şi după aceea Rusia nu escaladează.

Marius Pancu, prezentator Observator: Declaraţia preşedintelui Cehiei, care până acum un aliat extrem de puternic care a susţinut fără vreun fel de condiţii pretenţiile Ucrainei si toate demersurile spune că acum ar trebui ca Zelenski să fie puţin mai realist şi să se aştepte la faptul că teritoriile Ucrainene ocupa deja vor rămâne sub ocupaţie pentru o perioadă de câţiva ani. Ce ar însemna eternalizarea trupelor ruseşti în teritoriile deja ocupate, probabil Doneţk chiar şi cu gir internaţional în acest moment din punct de vedere strategic şi al ameninţării pentru Europa.

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Îmi e destul de greu să decriptez declaraţia preşedintelui, mă aştept să se refere mai degrabă la Crimeea, care rămâne un subiect sensibil mai ales pentru că în Crimeea au fost transplantaţi vreo 2 milioane de ruşi şi ne imaginăm că după un război în care Ucraina este victorioasă va fi greu de guvernat un teritoriul în care trăiesc 2 milioane de ruşi fără ca să apară probleme, care cine ştie să ducă de la un răspuns şi să ne imaginăm cel mai fericit scenariu în care brusc Rusia devine o democraţie liberală şi chiar şi democraţia în Rusia ar fi îngrijorată de modul în care sunt trataţi bineînţeles etnici ruşi de ucraineni după un război atât de destructiv cum a fost acesta. Cred că efectele dacă se eternalizează ocupaţia rusă vor fi destul de cuprinzătoare, nu doar pentru că e armata rusă aacolo, dar pentru că Federaţie Rusă depune eforturi serioase de reeducare al populaţiei ucrainene, în ideea să-i transforme cultural în ruşi prin varii metode, care mai de care mai crude. Cred că este destul de clar că Occidentul nu are o strategie coerentă în momentul de faţă pentru Ucraina, şi poate de aceea sunt foarte importante şi discuţiile care au loc zilele astea pe planul de victorie al lui Zelenski şi poate Occidentul şi Ucraina ajunge la o perspectivă comună cu ceea ce se întâmplă pe termen lung în acest conflict.

Etica războiului Israel-Hezbollah

Bilanţ nou după doua zile de atacuri israeliene în Liban : 50 de copii au fost ucişi şi 94 de femei. În total, 569 de persoane omorâte şi aproape 2000 de răniţi, spune Minsiterul Sănătăţii din Liban. Comunitatea internaţională se teme să nu se repete situaţia din Fâşia Gaza, şeful ONU, deja luat la rost de Israel, a avertizat că lumea nu trebuie să permită transformarea Libanului în Gaza.

Marius Pancu, prezentator Observator: A fost mereu o realitate în sudul Libanului în nordul Israelului acest atac-contraatac, răspuns-contra răspuns. Ce face Israelul acum în Liban cât e de proporţional?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Nu e foarte proporţional, într-adevăr, misiunea este grea pentru Israel pentru că spre deosebire de Hamas, Hezbollah este o organizaţie care este înarmată mult, mult, mult mai bine şi care chiar există ca o ameninţare reală pentru nordul Israelului. În termen de ar avea dreptul să se apere, ar avea dreptul să se apere, doar că problema principală cu care se confruntă în momentul de faţă guvernarea israeliană este lipsa totală de strategie şi impresia că există o soluţie militară pentru toate probleme Israelului, ştim la fel de bine că Israelul joacă un joc dublu în cest context, nu-i permit Hezbollah să folosească chiar toate armele din dotare, ideea fiind să atragă în ajuns de mult atenţia Israelului de la Gaza încât Hamas să îşi revină încetul cu încetul. Drept urmare asistăm la încă un joc politic neplăcut în care Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere cu orice preţ, cu preţul morţii unor civili şi în care Iranul foloseşte alţi oameni pentru a-şi îndeplini obiectivele politice, victimele fiind iarăşi civili. Într-adevăr Hezbollah şi-a ascuns o parte din arme în ansambluri rezidenţiale şi în şcoli, şi se vede asta în unele filmări. Israel are dreptul să se apere, a întreprins nişte măsuri, a anunţat civilii că aceste atacuri vor veni, dar e greu ca civilii să se mute în timp atât de scurt. E o îndeplinire mai degrabă performativă a normelor de etică militară şi nu neapărat o îndeplinire care să ţină cont până la capăt.

Marius Pancu, prezentator Observator: Preşedintele Iranian a spus la Adunarea ONU că nu poată să rămână demersul Israelul fără un răspuns adecvat. Care sunt şansele de extindere al unui război total în Orientul Mijlociu după această nouă rundă de escaladare?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Eu cred că avem un război regional în Orientul Mijlociu doar că este de intensitatea scăzută şi a rămas aşa tocmai pentru că cei doi actori principali, Iran şi Israel sunt la o distanţă mult prea mare unul faţă de celălalt ca să poată să se invadeze terestru şi să folosească toată forţa militară pe care o au. Cred că va rămâne de o intensitate scăzută, cred că Iranul va folosi în continuare proxiurile sale, mă refer la Hezbollah, Hamas, la rebelii Houthi pentru a pune presiune pe Israel şi din păcate având în vedere şi situaţia politică internă din Israel, cred că această situaţie nu se va termina prea curând şi va continua la o intensitate scăzută cu victimele civile pe termen mediu, nu mă aştept la un final tocmai pentru că niciunul dintre actori nu se pot răni cu adevărat, Iranul a arătat că nu poate să atingă Israelul oricât de multe rachete ar trimite şi nici Israel nu poate să ajungă atât de uşor la Iran. Aş lua declaraţiile pe care le face preşedintele Iranului cu un oareşce scepticism, se cam ştie că în momentul de faţă preşedintele Iranului nu mai are puterea pe care o avea odată. 

Marius Pancu, prezentator Observator: În legătură cu exploziile pagerelor din Liban. Un astfel de demers în care ţinteşti pagerele unei grupări dar le detonezi în momentul în care acei membri nu se află într-o garnizoană militară ci în anumite spaţii publice îşi găseşte locul într-un război just?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Şi-ar fi putut găsi locul într-un război just în măsura în care nu producea victime civile. Nu a produs foarte multe victime civile, a fost un atac ţintit, înţeleg apărarea cu care vin experţii militari din Israel şi nu se compară cu ce am văzut în Gaza, dar a fost o mişcare foarte riscantă care putea să producă mult mai multe victime de cât a produs şi există destul de multe voci care susţin că atacul nu s-a întâmplat neapărat într-un mod planificat, ci mai degrabă Hezbollah urma să se prindă că urmează să vină o ofensivă terestră, ori un atac mai intens împotriva Hezbollah, dar pentru că Hezbollah putea să se prindă au ales să le detoneze în momentul în care au ales din cauza situaţiei de pe teren, din cauza poate unor erori de inteligenţă. Cred că problema principală de etică militară cu care se confruntă Israelul este lipsa unei strategii pe termen lung. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce fel de Cutia Pandorei poate să deschidă o astfel de tehnologie folosită la o scară atât de vizibilă de o entitate statală democratică pentru celelalte state din jurul lumii?

Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului: Vorbim de o operaţiune remarcabil de complicată care a arătat că linie de aprovizionare pe care le are Hezbollah sunt infiltrate. Nu ştiu dacă un stat naţional şi nu o organizaţie teroristă s-ar confrunta cu o astfel de problemă, având în vedere că fiind organizaţie teroristă trebuie să opereze în afara legii, nu sub protecţiile legale nu ştiu în ce măsură se deschide o Cutie a Pandorei, dacă m-aş teme, m-aş teme la ţări precum Federaţie Rusă sau chiar şi China sau Coreea de Nord pe viitor dacă s-ar putea infiltra în lanţurile noastre de aprovizionare şi dacă serviciile noastre de securitate sunt atât de slabe încât să permită aşa ceva.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰