Video Medicul Radu Naghiu, despre afirmaţia lui Trump: Paracetamolul nu provoacă autism, chiar oferă protecţie
Donald Trump şochează, din nou, întreaga comunitate medicală. Preşedintele Statelor Unite a ajuns la concluzia că singurul vinovat pentru apariţia autismului la copii este Tylenolul, analgezicul cunoscut la noi sub denumirea de paracetamol. Liderul de la Casa Albă nu a prezentat nicio dovadă ştiinţifică de natură să-i susţină afirmaţia.
Specialiştii din domeniu l-au contrazis imediat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, agenţiile sanitare ale Uniunii Europene şi ale Marii Britanii au contestat avertismentul lui Donald Trump, mai ales că nu există nicio legătură dovedită între paracetamol şi autism.
Chiar Donald Trump şi-a justificat decizia printr-un zvon. În Cuba nu există tylenol şi nu au autism acolo, a spus preşedintele SUA. Nici măcar vaccinurile nu declanşează această boală, aşa cum susţinea, până de curând, secretarul Sănătăţii, Robert F. Kennedy, un antivaxer renumit peste Ocean.
De altfel şi acum Donald Trump a sugerat că bebeluşii sunt injectaţi cu prea multe lichide de parcă ar fi cai şi a insinuat ca vaccinul ROR ar trebui aplicat separat, ceea ce ar fi experimental însă şi ar lăsa copiii neprotejaţi pentru lungi perioade de timp între doze.
Nu este singura afirmaţie absolut periculoasă a lui Donald Trump pe teme medicale. Preşedintele american a fost aspru criticat de comunitatea medicală după ce a sugerat ca noul coronavirus să fie tratat prin injectarea de soluţii dezinfectante în organism. Liderul de la Casa Albă a venit atunci şi cu un tratament alternativ. Cei infectaţi cu noua variantă de coronavirus să fie iradiaţi cu lumină ultravioletă.
Am analizat întreaga situaţie alături de Dr. Radu Naghiu, medic specialist psihiatrie pediatrică
Marius Pancu: Vă ocupați de efecte, vă uitați la efecte, lucrați cu acestea, dar ca să le înțelegeți mai bine, trebuie să pornim de la cauze. Și atunci vă întreb, care e consensul pe tema aceasta pe care am fost o expusă până acum, consensul științific?
Dr. Radu Naghiu: Consensul științific este că nu există o cauză unică. Se consideră că autismul este o tulburare care are o etiologie plurifactorială. Avem o componentă genetică, o componentă perinatală din timpul nașterii și factori de mediu de după naștere. Există nenumărate studii care arată că anumite componente cresc riscul de a dezvolta autism, dar niciuna nu demonstrează o relație de cauzalitate pentru toți copiii.
La naștere avem o zestre genetică care înseamnă și o predispoziție spre un grup de boli. Persoana care are acea zestre genetică, dacă apar factorii din mediu să activează acele gene, poate să apară boala. În autism este dovedit că în familie în care există un copil cu autism crește foarte mult riscul de 30-50% ca și alt copil să dezvolte autism comparativ cu o familie în care primul copil nu are autism.
Marius Pancu: E foarte interesantă distincția pe care o faceți și poate ar trebui să o explicăm mai bine pe limbajul oamenilor de rând. Diferența dintre cauzalitate și corelație. Se întâmplă, nu știu, fac eu acum traducerea că sunt jurnalist, încerc să fac și vă las apoi spațiul dumneavoastră să justificați medical.
Dacă moare pe trecerea de pietoni o persoană care avea probleme de inimă și era lovită de o mașină, nu moare din cauza problemei de inimă, moare pentru că a fost lovită de o mașină. Nu e cauza boala de inimă, e o corelație între cele două. Ajutați-mă să înțeleg aplicat acum în același limbaj accesibil tuturor diferența asta strict pe speța autismului dintre corelație și cauzalitate.
Dr. Radu Naghiu: Copilul la naștere are un nivel de sănătate care depinde foarte mult de nivelul de sănătate al părinților, depinde de vârsta părinților, depinde de modul în care mama s-a hrănit și ce condiții de viață a avut. Sunt îndumărate studii care arată că copiii care se nasc în familii cu părinți peste 40 de ani crește riscul mutațiilor de nou. Aceștia poate să aibă niște mutații genetice care apar din senin. La mamele care au consumat alcool, care au avut o alimentație deficitară, crește riscul ca copilul să aibă un nivel de sănătate mai redus.
Marius Pancu: Un nivel de sănătate mai redus, dar asta nu înseamnă autism.
Dr. Radu Naghiu: Nu, un nivel de sănătate mai redus care îl face să fie un client mai ales al serviciilor de pediatrie și al medicului de familie.
Marius Pancu: Dar, repet, asta nu înseamnă că e o cauza autismului, nu?
Dr. Radu Naghiu: Categoric nu este o cauză autismului, dar studiile arată că o anumită condiție crește riscul de a dezvolta autism. Deci, în studii vorbim de a crește riscul, nu vorbim de o relație de cauzalitate. Pentru că relația de cauzalitate înseamnă că toți copiii care pățesc lucrul acesta ar trebui să dezvolte autism.
Marius Pancu: Bun, paracetamol strict pe această speță?
Dr. Radu Naghiu: Nu. Deci, paracetamol, acetaminofenul, am găsit studii care arată că nu au nicio corelație, nu crește riscul de autism. Studii care arată că chiar oferă o protecție împotriva dezvoltării autismului și studii care arată că ar crește riscul de autism.
Ce am găsit în aceste studii, erau situații care erau raportate de un consum de peste patru săptămâni de paracetamol. Nu am găsit acolo indicații privind doza pe doză, adică cât luăm odată, și doza pe zi, doza maximă. Dacă ne uităm în prospectele paracetamolului în România, doza recomandată este de cinci zile, maxim zece zile. Deci este mult sub nivel.
Marius Pancu: Deci singurele situații în care ar fi putut să cauzeze o problemă sunt acelea în care cineva ar fi luat timp de o lună paracetamol, adică în exces.
Dr. Radu Naghiu: Ar putea fi o cauză. Dar consumat paracetamol, dacă privim lucrurile în istoricul României, paracetamolul care se produce în România de peste 50-60 de ani. Și până acum nu s-a găsit nicio relație de cauzalitate.
Marius Pancu: Da. Dacă nu ia o femeie însărcinată, pentru că vede acum declarația lui Donald Trump, paracetamol în timpul sărcinii, și merge mai departe cu febră, una, două, trei, cinci zile, pentru că i-a spus Donald Trump, rezistă, așa au fost cuvintele sale, care sunt riscurile?
Dr. Radu Naghiu: Deci în momentul în care avem febră, înseamnă că avem o inflamație în organism. Și atunci o întrebare este, care mi-este rău mai mic, să tratez acea inflamație, sau să o las să evolueze? Pentru că o inflamație, dacă facem analize la copiii cu autism, găsim markeri de inflamație crescuți. Și atunci o inflamație în organism, poate să fie o neuroinflamație și o inflamație a creierului, care poate să-mi crească riscul de autism.
Marius Pancu: Ceea ce a făcut Donald Trump acum, arată și a schimbarea paradigmei de vină. Pentru că, practic, pune vina în cârca femeilor, că n-au fost suficient de dure, au luat paracetamol, și așa au ajuns copiii cu autism. Și ajung deja aici, pe teritoriul dumneavoastră cu care operaţi zi de zi. Îmi imaginez că discutați atât cu părinții, cât și cu copiii care suferă de autism în cadrul ședințelor dumneavoastră. La ce poate duce o astfel de stigmă asupra mamei?
Dr. Radu Naghiu: În primul rând, mama, de multe ori, când își ia o femeie însărcinată, când ia un tratament, îl discută cu medicul curant, sau la vizitele pe care le face, medicul curant îi spune ce medicamente poate să folosească în cazul unei infecții, în cazul unei febre. Ce am întâlnit până acum la mamele care au venit la mine, niciuna nu a fost care și-a dat automedicație după Google. Toate au urmat indicațiile medicului ginecolog. Deci, vis-a-vis ca și stigmă, din perspectiva mea, nu aș vedea-o foarte mare, pentru că mamele au urmat indicațiile ginecologului.
Marius Pancu: Sigur, absolut. Vă întreb doar dacă o astfel de declarație nu crește un nivel de anxietate și de tensiune, inclusiv în relația dintre mamă și copil și în felul în care mama se raportează la sine ulterior, descoperind că fiul sau fiica sa sufără de această tulburare.
Dr. Radu Naghiu: În momentul în care un părinte de copil cu autism vede o informație de genul aceasta este cauza autismului, atunci poate să apară o situație de culpă, dacă, uite, și eu am făcut lucrul acesta. Dar, mă repet, în autism nu putem vorbi de o cauză unică, așa că nu putem vorbi de o unică soluție de tratament sau de terapie.
Marius Pancu: A legat din nou Donald Trump problema autismului, inclusiv de vaccinuri, întemeindu-și argumentul pe, ați văzut, doamnelor, domnilor, puțin mai devreme This is how I feel - așa simt eu. A fost singurul argument științific pe care l-a adus Donald Trump. Cum arată dovezile aici?
Dr. Radu Naghiu: Deci, dovezile. Pentru asta trebuie niște studii științifice ca să putem face o corelație corectă între administrarea de vaccinuri și incidența autismului.
Marius Pancu: Ele s-au făcut de zeci de ani.
Dr. Radu Naghiu: Bun. Și care arată că nu există o corelație. Dacă vrem să vorbesc o chestie de experiență personală, am văzut în cabinet copii care cu autism vacinați cu tot programul național de vacinări, copii vacinați cu programul parțial primele vacinuri și copii nevacinați care aveau autism.
Marius Pancu: Deci, nu există nicio diferență.
Dr. Radu Naghiu: Deci, la nivel de micro, am găsit copii din toate cele trei categorii. Părinți care au auzit că un anume vaccin poate să producă autism și au vaccinat copilul până să nu primească acel vaccin. Și copilul a avut autism. Deci, dacă am fi avut o corelație între vaccinare și autism, ar fi trebuit ca toți copiii care nu au fost vaccinați cu un vaccin să nu aibă autism.
Marius Pancu: Ce le-ați recomanda părinților îngrijorați, ezitanți, care poate tind să creadă ceea ce spune liderul cele mai importante țări din lume?
Dr. Radu Naghiu: Recomandarea mea este să aibă încredere în medicul curant și să discute cu el toate grijile, îndoielile pe care le au. În momentul în care găsesc o informație pe internet, să discute cu medicul curant și împreună cu el să iau o decizie. Medicul curant este foarte informat, cunoaște bine copilul, cunoaște familia, cunoaște istoricul medical a familiei și poate da cele mai bune recomandări.
Marius Pancu: Iar între medicul curant și medicii lui Donald Trump, care-l sfătuiesc, sau Donald Trump însuși, pe cine să creadă?
Dr. Radu Naghiu: Să ia informațiile, pentru că părinții copilor cu autism sunt disperați, pentru că copiii lor nu fac progrese suficient de mari și atunci caută informații. Dar să le discute cu oamenii, cu medicii pe care îi cunosc, în care au încredere. Pentru că ei cunosc cel mai bine copilul, evoluția și, mă repet, istoricul medical al familiei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
