Video Politolog: Republica Moldova va fi în siguranţă de Rusia când va intra în UE

Blocul socialiştilor pro-ruşi, conduşi de Igor Dodon, nu a ajuns nici măcar la 25 la sută. Cu toate acestea, politicienii apropiaţi Moscovei susţin că scrutinul a fost fraudat, deşi nu au adus nicio dovadă în acest sens. Pro-ruşii au câştigat doar în Transnistria, dar şi acolo PAS-ul a obţinut aproape 30%, în Găgăuzia şi în câteva fiefuri din nordul ţării.

Igor Dodon a încercat să organizeze un protest de proporţii în Chişinău, dar nu a reuşit să strângă decât aproximativ 300 de persoane, care - după mai puţin de o jumătate de oră - au decis că e mai bine să plece acasă. Totuşi, cu toate că a fost felicitată de toţi liderii europeni pentru victoria categorică de la parlamentare, Maia Sandu a anunţat că se aşteaptă ca Rusia să-şi continue intimidările la adresa Republicii Moldova, astfel că autorităţile vor rămâne vigilente.

Franţa, Germania şi Polonia au transmis o declaraţie comuna în care au felicitat alegătorii moldoveni că nu au lăsat ca viitorul în pace şi libertate să le fie răpit, în timp ce au văzut în rezultatul de la vot voinţa de aderare la Uniunea Europeană. Acum, mingea e în curtea Bruxellesului, a declarat vice prim ministrul pentru integrare europeană de la Chişinău, într-un interviu pentru Politico. E rândul UE să vină cu gesturile reciproce. Credibilitatea Uniunii Europene e în joc, a punctat Cristina Gherasimov.

Am analizat întreaga situaţie alături de Răzvan Petri, politolog, cofondator Politica la Minut Moldova

Marius Pancu: Victoria e clară, victoria e categorică, vă întreb însă, chiar și așa, cu acest rezultat,  ce fel de spațiu de fricțiune îi rămâne Moscovei și cât de serioasă poate fi ea în continuare? 

Răzvan Petri: Da, este o victorie evidentă și este un lucru bun ce s-a întâmplat, dar asta nu înseamnă că nu este de muncă. Pentru că acum, în continuare, Moldova este vulnerabilă la atacuri hibride, chiar dacă a dat dovadă că poate să reziste în fața acestor atacuri, și a dat dovadă că poate să țină alegeri libere și corecte în acest context foarte dificil, dar asta nu înseamnă că în următorii patru ani în Federația Rusă va renunța la orice fel de ingerință.

În continuare va încerca să conteste rezultatul alegerilor, în continuare are trupe pe teritoriul Republicii Moldova, mă rog, în Republica Transnistiană, așa-zisă Transnistiana, și mai mult decât atât, Federația Rusă în continuare investește activ, nu numai în Moldova, ci în România și în alte state de pe flancul estic, pentru a le destabiliza, pentru a reduce coeziunea socială și pentru a se asigura că societatea este polarizată, pentru a putea duce la regres democratic. 

Deci, din nou, ne uităm spre 2028 și spre ținta de aderare la Uniunea Europeană. Putem considera că Moldova va fi în siguranță în momentul în care va fi în Uniunea Europeană. Până atunci, Rusia încă se află la distanță mică și încă poate să creeze destabilizare și să distrugă coeziunea socială din Republica Moldova, chiar dacă ei sunt mai buni la a-și proteja democrația decât am fost noi la ultimele alegeri. 

Marius Pancu: Și care ar fi caii pe care ai putea să parieze în următorii 2-3 ani, astfel încât să ajungă la o destabilizare la următorul scrutin electoral, la următorul scrutin legislativ?

Răzvan Petri: Este o întrebare foarte bună, pentru că am văzut niște noutăți. Dacă înainte Federația Rusă a mizat totul pe blocul socialiștilor, pe Igor Dodon, principalul vector al Rusiei, și înainte și pe Ilan Șor, acum am văzut că au încercat altă strategie. Au încercat să, în loc să susțină activ doar un singur bloc electoral care să învingă PAS, acum au încercat să divizeze votul pro-european și au introdus partide nominal pro-europene, doar cu numele, cum ar fi Blocul Alternativa sau cum ar fi alte partide mici care se dau a fi pro-europene. Inclusiv un partid nou venit, cum ar fi partidul Democrația Acasă, un partid susținut de către George Simion din România și un partid care are legături clare cu KGB-ul și cu Rusia, dar partid care se declară a fi pro-european. 

Partid care a intrat în Parlament cumva pe sub radar, pentru că analiștii nu l-au văzut intrând, l-au văzut puține sondaje, totuși niște oameni din zona de Think Tank care urmăreau, îndeaproape, aceste manipulări algoritmice, cum ar fi cei de la Expert Forum, au văzut că există o manipulare de tipul cele care s-au întâmplat în alegerile din România în favoarea lui Călin Georgescu.

S-au întâmplat și în favoarea acestui mic partid condus de Vasile Costiuc, un apropiat al liderului Aur și chiar candidat pe listele Aur la alegerile parlamentare din 2024, Aur din România. Deci vedem cum aceste ingerințe vin și prin România și acestea sunt unii dintre caii pe care ar putea să parieze Moscova, aceste diversiuni pe care le-ar putea folosi să divizeze votul pro-european.  

Marius Pancu: Apropo de Vasile Costiuc și de raportul Expert Forum, acesta fusese, cred că în august, inclusiv avansat către autoritățile competente, pentru că identificaseră cei de la Expert Forum, acest tip de acțiune în social media pe care îl știm de la Călin Georgescu în România, chiar cu anumite conturi care făceau aceeași campanie și în România, acele conturi de troll care erau identificate și în alegerile de la noi. Acum vă întreb, având în vedere fermitatea cu care au acționat autoritățile din Moldova când au descoperit diferite rețele de troll, de știu eu, de interferență rusească în alegeri, își permite echivalentul Curții Constituționale din Moldova să nu valideze mandatele acestui partid, democrația acasă, tocmai pe baza acestor descoperiri pe care le-a făcuseră şi avansate către autorități înainte, referitoare la campania electorală?

Răzvan Petri: Da, aici este o discuție interesantă, pentru că spre deosebire de România, în Republica Moldova, Curtea Constituțională din Republica Moldova, CCM, validează mandatele fiecărui deputat. Deci aici s-ar putea să invaldeze, nu alegerile, ci mandatele acestor deputați.  Există acest, nu știu dacă se spune un risc, ci această posibilitate, pentru că dacă ne uităm la fermitatea, cum a spus și dumneavoastră, cu care a acționat totuși Republica Moldova în fața ingerințelor străine, există această variantă. 

Pe de altă parte, știm că Republica Moldova a fost până acum criticată, inclusiv de opoziția pro-rusă, pentru niște măsuri pe care le numesc iliberale, pe care le-a folosit pentru a combate ingerințele.  

Uneori, într-adevăr, este nevoie de ceea ce numim în literatură democrație militantă, adică să iei măsuri care par a fi liberale, dar foarte bine justificate într-un context pentru a proteja democrația. Și există, totuși, justificare pentru a folosi acest instrument. Acum nu știm dacă o să fie folosit. Depinde și de ce informații au autoritățile de la Chișinău și depinde și dacă ei vor veni cu justificări publice destul de bune, pentru că altfel este o opțiune destul de nuclear. Știm că mai au fost interzise partide în Republica Moldova, inclusiv partidul Şor, care era finanțat de la Moscova. Şor care luase parte chiar la jaful din Băncile Moldovenești din 2014, că au furat acele miliarde din Băncile Moldovenești.

Dar aici trebuie să vedem dacă se dovedește că legăturile erau atât de evidente și că manipularea a fost atât de mare încât să justifice o invalidare a mandatelor. Ar putea alege, totuși, CCM și leadership-ul politic de la Chișinău să lase, totuși, această supapă pentru cei care vor o alternativă și cei care vor să divizeze inclusiv votul.

Poate poți spune că această strategie a divizat și votul pro-rus și a-i lăsa pe aceștia să rămână în Parlament. Depinde foarte mult de informațiile care sunt la Chișinău și pe care noi probabil nu le avem încă, dar am încredere că instituțiile de la Chișinău vor face publice toate aceste rapoarte, la fel cum au făcut-o și după ultimele alegeri, pentru că spre deosebire de România, SIS, Serviciilor de Informații, a făcut un raport public imediat după alegerile de anul trecut, din toamna trecută, un raport foarte comprehensiv din care am înțeles care au fost rețelele și care a fost modalitatea în care Rusia a intervenit în alegeri. 

Marius Pancu: Spre deosebire de diaspora noastră, aportul consistent din diaspora moldovenească  a mers către PAS, 80-90%. Cum vă explicați faptul că n-a fost atinsă diaspora moldovenească de virusul ăsta paseist nostalgic care a cuprins diaspora din România? 

Răzvan Petri: Da, aici e, din nou, o discuţie foarte interesantă, pentru că aici sunt mai multe ipoteze de lucruri. De ce sunt mai multe? Pentru că, din păcate, nu avem destule studii nici în legătură cu diaspora românească, nici în legătură cu diaspora moldovenească, dar ceea ce putem știi este că, spre deosebire de România, la putere este, de fapt, antisistemul acum. Este alternativa la ce a fost până acum, iar opoziția este reprezentată mai degrabă de figuri foarte vechi.

Dacă ne gândim la Igor Dodon și la coaliția pe care o conduce, din care face parte inclusiv partidul lui Vladimir Voronin, fostul președinte, dacă ne gândim la celelalte fețe, precum Renato Usati, dar și restul partidelor pro-ruse, inclusiv Ceban, toate sunt figuri vechi care nu pot să fie alternative  credibile la sistemul care este acum PAS. Astfel că oamenii se orientează în continuare către PAS și pentru ei reprezintă în continuare o alternativă la ce a fost până acum și au decis să mai dea o șansă a acestei alternative care a reușit să-i convingă că pot se ducă Moldova pe calea dezvoltării și pe calea europeană.

Deci, spre deosebire de România, există totuși o alternativă credibilă anti-sistem care acum este la guvernare și aceasta este reprezentată de PAS, în timp ce opoziția sau ceilalți nu reprezintă opțiuni viabile, ba chiar sunt oameni și oameni politici cu un istoric foarte îndelungat pe care toți din Moldova și inclusiv din diaspora îl cunosc foarte bine și nu a putut să se portretizeze ca fiind o alternativă la PAS.

Marius Pancu: Și acum, pentru că, sigur, a fost sezonul mesajelor oficiale din partea autorităților din România către Moldova și de încurajare și de felicitare. Atrasăsem și eu atenție aici la Observatorul de Noapte după mesajul lui Nicușor Dan, am văzut că ați făcut și voi aceeași  cu privire la termenii folosiți în comunicarea oficială de către autorități ale statuluiremarcă român care-i numesc, pe moldoveni, basarabeni. De ce e nocivă, din punct de vedere diplomatic, european și, știu eu, al lexicului upgradat și updatat, actualizat în 2025, această terminologie? 

Răzvan Petri: În opinia noastră, dar nu numai a noastră, ci a multor analiști, este o problemă  pentru că se folosește de un reflex pe care îl are mai degrabă sau cred eu, sau credem noi, că este luat din vremea de când Nicușor Dan era în societatea civilă și existau mișcări unioniste care se refereau la cetățenii Republicii Moldova ca fiind basarabeni. Problema este că acum Nicușor Dan a ajuns președintele României iar în limbajul oficial și conform datatele internaționale, cetățenii Republicii Moldova sunt moldoveni, nu sunt basarabeni. 

Apelul la această etichetă la basarabeni face trimitere la mișcarea unionistă și la un revizionism, până la urmă, cel puțin al granițelor și face trimitere la niște vremuri în care exista această mișcare care își dorea ca Moldova să se unească cu România. Ori, foarte mult cetățenii Republicii Moldova astăzi au o identitate foarte clară, nu își mai doresc unirea cu România și mai mult  subiectul unirii a fost deturnat de către diferiți actori politici și în Moldova și în România, dar mai ales în România, unde știm, George Simeon vine din această zonă a mișcărilor unioniste.

Mai mult decât atât, vedem că în această situație la Chişinău există oarecare iritare de câte ori este folosită această mișcare unionistă, pentru că, din nou, pentru foarte mulți moldoveni este un turn-off, să spun, sau este o problemă care irită pentru că ei își doresc momentan o identitate autonomă  și își doresc o identitate care se ducă în Uniunea Europeană și să fie Republica Moldova în Uniunea Europeană nu să fie România să se alipească la România și așa să intre în Uniunea Europeană.

Deci, aici Nicușor Dan atinge o parte destul de sensibilă și, cred eu, face mai mult rău decât bine și drept pentru care, cred că de aceea nici nu a fost invitat alături de liderii europeni în acel moment știm că a fost la final lunii august Donald Tusk, Emmanuel Macron Frederic Merz la Chişinău și mai degrabă a fost invitat de ziua Limbii Române într-un cadru care era mai degrabă pentru filomul acesta care a rămas oarecum nostalgic după unire cu România și după limba română și care vine mai degrabă care vede prietenia cu România fiind mai importantă. 

Deci s-au jucat aici pe mai multe la mai multe mese și pe mai multe note și cred că la Chişinău se înțelege faptul că Nicușor Dan vine din această zonă și mi-aș dori ca Nicușor Dan să înțeleagă că momentan trebuie să vorbim despre cetățenii Republicii Moldova până ei își vor exprima o altă dorință sau vor dori să se unească cu România și atunci dacă se identifică ca basarabeni pot să fie numiți basarabeni.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰