Video Portretul lui Mihai Caraman, fostul spion comunist ajuns şeful SIE după 1990. Călin Georgescu ar face parte din reţeaua sa

Este o istorie demnă de un film 007. Una peste alta, Călin Georgescu ar fi ajuns în reţea prin intermediul lui Mircea Maliţa, despre care a declarat public faptul că i-a fost mentor. Maliţa a fost, printre altele, şi ambasadorul nostru la Washington, în perioada comunistă. De altfel, şi în prezent, Călin Georgescu este înconjurat de foşti exponenţi ai sistemului de securitate internă sau externă de pe vremea lui Ceauşescu. 

O investigaţie publicrecord arată că, numai în ultimii trei ani, Călin Georgescu a fost propulsat de pensionari şi rezervişti din structurile noastre de forţă, de pildă - un fost şef SRI Alba, un fost consilier juridic în MAPN, colonel în rezervă, un fost şef al Direcţiei Medicale din MApN, un fost ofiţer în Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, un fost comisar şef din IGPR, de asemenea colonel în rezervă; un profesor la Academia Naţională de Informaţii şi un fost comisar general adjunct la Garda Financiară. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Florian Banu, doctor în Istorie, consilier în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi autorul volumului "Mihai Caraman, un spion român în Războiul Rece". Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

Vezi și

- Ajutaţi-ne să schiţăm pe scurt portretul lui Mihai Caraman.

- Da, subiectul este, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, fascinant. A fost o personalitate de excepţie. A reuşit o performanţă neegalată, din câte cunoaştem, respectiv să extragă un volum imens de documente ultrasecrete din cartierul general al NATO, de la Paris şi de la Bruxelles, după ce acest cartier general s-a mutat în Belgia. 

- Când spuneţi "de excepţie" o spuneţi laudativ sau o spuneţi în sensul că a făcut ceva ce alţii n-au făcut, n-au reuşit să facă?

- Fără îndoială în sens laudativ. Nu este puţin lucru să recrutezi trei agenţi de primă importanţă din cadrul cartierului general al NATO. Faptul că, la vremea respectivă, România se afla într-o altă tabără şi într-o altă alianţă militară nu impietează în niciun fel asupra activităţii profesionale a ofiţerilor de informaţii.

- Totuşi, când pui competenţele profesionale în slujba unei ideologii eminamente greşite e de excepţie?

- Ofiţerul de informaţii nu are căderea de a judeca comandamentele politice. Ce ar însemna în ziua de astăzi ca ofiţerii noştri de informaţii să considere că nu este bine să lucreze pentru actualul regim şi pentru NATO?

- Păi ar putea să-şi dea demisia.

- Nu, ar însemna trădare.

- În democraţie totuşi ar putea să-şi dea demisia fără repercusiuni.

- Ar putea să-şi dea demisia, dar ei rămân şi-şi fac treaba. 

- Atunci e condamnabil, nu? Bun, nu e asta discuţia. Ajutaţi-mă să înţeleg evenimentele istorice mai degrabă. Faptele.

- Faptele. A recrutat trei agenţi de mare importanţă. Şeful Biroului Documente Secrete din cartierul general al NATO, şeful Biroului Traduceri din acelaşi cartier general şi al treilea om în ierarhia NATO, cel care venea după secretarul general şi după preşedintele Consiliului Adunării Generale NATO, un cetăţean turc care se ocupa cu controlul financiar al Secretariatului General al NATO. De la aceştia a obţinut documente clasificate cosmic top-secret, practic o radiografie completă a alianţei NATO de la vremea respectivă. Ceea ce aţi amintit dumneavoastră şi despre ce se vorbeşte foarte mult în prezent este doar o interpretare stângace a ariei calomniei binecunoscută din opera lui Rossini, Bărbierul din Sevilla. Este vorba despre o intoxicare. Reţeaua Caraman a fost alcătuită din cetăţeni străini. A acţionat la Paris în anii 60. Nu are nicio legătură cu ceea ce se încearcă a se acredita acum cu prezenţa unui candidat la preşedinţie şi cu legarea academicianului Mircea Maliţa.

Deci, mă mir că televiziunile şi presa au căzut într-o capcană puerilă, zic eu. Nu sesizează faptul că este vorba despre o discreditare a serviciilor de informaţii româneşti, pentru că am văzut că se bate foarte multă monedă şi pe prezenţa în apropierea unui candidat la preşedinţia României a unor foşti ofiţeri din Armata României şi din serviciile de securitate ale României, serviciile de informaţii actuale ale României, ca şi cum aceşti oameni au devenit, brusc, duşmanii României. Ei au servit ţara, au ieşit la pensie şi îşi continuă activitatea la fel ca orice alţi cetăţeni. Mă mir că nu se sesizează faptul că în ultimele zile aceste acuzaţii referitoare la o ipotetică reţea Caraman ...

- Deci noi discredităm, spuneţi dumneavoastră, noi discredităm acum Serviciul de Informaţii din perioada comunistă? Asta e afirmaţia pe care o faceţi dumneavoastră? Că greşim când spunem că a fost complet imoral ce a făcut?

- Eu am încercat să vă explic foarte clar că reţeaua Caraman, despre care am scris şi eu o carte, care are 600 de pagini, dar pe care oamenii nu o citesc şi preferă să ventileze tot felul de mituri şi poveşti precum aceea a decorării de către KGB a lui Mihai Caraman, un fals pe care l-am demontat în carte, pentru că nu s-a produs niciodată acest gest. Deci această reţea care acţiona la Paris, trebuie să spunem că Mihai Caraman a fost la Paris între 1958 şi 1969. Cel despre care se spune că a făcut parte din reţeaua Caraman este născut în 1962. Avea şapte ani când a intrat în reţeaua Caraman?

- Păi reţeaua se referă, este o metaforă, acum, cea pe care o folosim noi în ... 

- Nu, e o intoxicare, nu e o metaforă.

- Vă rog, haideţi să ne respectăm reciproc. Deci noţiunea de "reţeaua Caraman" este o referire la influenţa pe care anumiţi oameni au avut-o mai departe în diferite sfere de putere din România. Şi atunci vă întreb altfel - După 1990, de ce Caraman a revenit în structurile de putere? Care este explicaţia dumneavoastră? Părerea dumneavoastră?

- Conducerea politică de la vremea respectivă a considerat că un profesionist de primă mână, aşa cum a fost Mihai Caraman, este în măsură să preia conducerea Serviciului de Informaţii Externe al ţării şi să-l reclădească, practic, de la zero. 

- Deci după ce a căzut regimul comunist, cu Caraman, care a lucrat pentru comunişti, România, care îşi dorea să iasă din comunism, s-a gândit că cea mai bună variantă pentru SIE, da, pentru Serviciul de Informaţii Externe, este un fost spion comunist. Asta mă depăşeşte pe mine, în 2025, iertaţi-mă să vă spun. Sunt mai tânăr, ce-i drept, şi nu am aceleaşi ... 

- E adevărat, da, dar dacă v-aţi preocupa, puţin, de istoria serviciilor secrete, aţi vedea că nu este nicio noutate şi vă aduc la cunoştinţă faptul că, de exemplu, Serviciul de Informaţii al Germaniei Federale a fost pus pe picioare de un ofiţer nazist de informaţii, care a fost recuperat de către CIA şi trimis să restabilească serviciile de informaţii vest-germane.

- Şi atunci Caraman a fost recuperat de vreun serviciu democratic? Sau a fost recuperat de o facţiune comunistă care a rămas la putere? În Germania îmi spuneaţi că a fost recuperat de CIA, deci de o structură care venea din lumea liberă. În România, Caraman a fost recuperat cu ajutorul vreunei putere care să vină din lumea liberă sau a fost recuperat de o facţiune comunistă care a rămas la putere în România în perioada de tranziţie?

- Din documentele istorice reiese că a fost recuperat de cei care conduceau România la acea vreme. Din câte ştiu eu, în 1990 se considera că România a păşit într-un nou regim, este o ţară liberă, se edifică un sistem democratic, se făceau paşi în direcţia elaborării unei Constituţii care este în vigoare şi în ziua de astăzi. De aceea, chiar nu înţeleg ... 

- Vă întreb dacă CIA-ul l-a recrutat pe Caraman şi România, asta vă întreb, ca să fie mai direct, dacă mi-aţi dat exemplul din Germania.

- Eu vă pot oferi date foarte clare despre modul în care foştii inamici, adică francezii, au colaborat cu generalul Caraman din poziţia pe care acesta o deţinea în fruntea spionajului românesc în perioada 1990-1991.

- Câtă influenţă a mai păstrat? A mai păstrat oamenii crescuţi de dânsul şi de Maliţa în structurile democraţiei de după 1990?

- Să ştiţi că deja folosiţi o retorică foarte inadecvată aş putea spune. Ce înseamnă crescuţi de Caraman? 

- Adică oameni aflaţi sub influenţa lui. 

- Cum adică aflaţi sub influenţa lui? 

- Adică oameni care să aibă acelaşi ascendent intelectual, dacă vreţi.

- Atunci când persoana despre care se vorbeşte că ar fi în reţeaua Caraman îşi termina facultatea, Caraman era un general pensionat care îşi trăia liniştit zilele undeva la Cheia. Deci cum putea să fie sub influenţa lui? Dar n-aţi vrea dumneavoastră să sesizaţi un anumit lucru? Că nimeni nu prezintă niciun document, nicio probă palpabilă şi se aruncă doar nişte acuzaţii?

- Domnul Georgescu a spus cu gura domniei sale că îl apreciază pe Mircea Maliţa şi este idolul său în viaţă.

- Şi este ceva condamnabil în a aprecia un academician român?

- Depinde de valorile pe care le promovează. Nu ştiu cât este de condamnabil sau de remisibil. 

- Eu nu ştiu câte cunoaşteţi dumneavoastră despre academicianul Maliţa, în cazul acesta. Daţi-mi voie să spun că academicianul Maliţa a fost unul dintre oamenii cu minţile cele mai strălucite pe care le-am avut în a doua jumătate a secolului 20. 

- Vă rog să reiteraţi ce aţi spus despre preşedintele Klaus Iohannis, că n-am înţeles. Doreaţi să spuneţi ceva, la un moment dat, despre domnul Iohannis.

- Am spus că, la fel ca şi despre aşa-numita reţea Caraman şi membrii ei, se aruncă în spaţiul public nişte acuzaţii fără a se produce niciun document. Şi culmea este că aceste acuzaţii vin dinspre spaţiul maghiar. O publicaţie maghiară acuză preşedintele în funcţie al României că a fost ofiţer de securitate şi, la numai câteva zile, un cetăţean român de etnie maghiară aruncă o acuzaţie asupra unui candidat la preşedinţie, fost candidat la preşedinţia României. Tot fără probe spune că acest candidat sau fost candidat a fost spion. Spion pentru cine?

- Eu nu vreau să mă refer aici la Călin Georgescu, când spuneţi un fost candidat, să lămurim exact ca să nu ne ascundem după deget. Nici măcar nu v-am întrebat despre Călin Georgescu, v-am întrebat dacă omul acesta providenţial, Caraman, omul acesta excepţional, ca să citez din dumneavoastră, şi-a creat adepţi în România de după Revoluţie.

- Din câte cunosc eu, şi am studiat documentele din Arhivele Naţionale ale României, documentele fostei Securităţi, documentele din arhivele NATO, documentele din arhivele franceze şi nu am întâlnit niciunde ideea că generalul Caraman şi-a făcut o reţea proprie după 1990. Deci cine a lansat această poveste eu cred că ar trebui să aducă şi nişte probe. O chestie minimală ar fi.

- Adepţi intelectuali ai lui Caraman, Celac, Maliţa?

- Adepţi intelectuali? Vedeţi? Folosiţi nişte termeni foarte generali. Ce înseamnă adepţi intelectuali?

- Adică oameni care să le împărtăşească aceleaşi valori şi aceleaşi tertipuri.

- Călin Georgescu a spus foarte clar. Mircea Maliţa a fost mentorul său. Au lucrat împreună, au publicat lucrări împreună, nu văd care este misterul. Adică nu cred că vorbim despre vreo asociere obscură.

- Dar nu vă întreb de Călin Georgescu. Nu ştiu de ce vă întoarceţi la acesta. Vă întreb dacă există în structurile din România o ideologie a la, dacă vreţi să mă exprim mai bine, a la Caraman, a la Maliţa, a la Celac. 

- Deci, din nou, vă place să folosiţi nişte termeni foarte ambiguu. Din câte ştiu eu, cuvântul ideologie are cu totul alt înţeles. Eu nu ştiu ce ideologie a la Caraman aţi identificat dumneavoastră. Dacă vă referiţi la patriotism şi la dragostea de ţară, da. Şi au şi elemente comune. Şi Caraman şi Maliţa au fost refugiaţi. Unul din Basarabia, altul din Transilvania de Nord-Vest.

- Şi pe altarul dragostei de ţară lucrăm împreună cu URSS, nu?

- Ei au slujit ţara aşa cum au considerat că este bine să o facă în vremea respectivă. Acum, noi, dintr-o perspectivă de an 2025, judecăm foarte uşor nişte vremuri şi nişte oameni. Suntem grăbiţi să dăm noi lecţii şi să spunem ce am fi făcut noi, cu eroism şi cu bravură, dacă eram în locul acelor oameni. Dar eu cred că lucrurile sunt mult mai nuanţate şi trebuie abordate de pe poziţii obiective, echilibrate, şi nu de pe poziţii propagandistice, interpretând, aşa cum am spus, o arie a calomniei. Aşa cum spunea şi poliţistul şef al lui Napoleon - "Calomniaţi, calomniaţi, ceva va rămâne". 

- Bun, mulţumesc tare mult. Dezavuăm această ultimă idee. Nu facem calomnie, în niciun caz, la televizor. De asta aţi şi fost invitat aici, aţi putut să lămuriţi aceste lucruri. În continuare, faptele istorice sunt că Mihai Caraman a lucrat pentru fosta Securitate şi KGB. 

- Mai puţin KGB.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰