Video Scenarii înainte de votul PSD privind ieșirea de la guvernare. "Grindeanu și Bolojan au nevoie unul de altul"

La fel a făcut şi FMI, care avertizează că economiile lumii ar putea intra în recesiune în acest an. Fondul monetar şi-a înjumătăţit de asemenea previziunile de creştere economică pentru Bucureşti, de la 1,4 % la 0.7%. 

Cu toate crizele globale pe masa bifate, ne pregătim şi pentru o criză de politică internă. Social-democraţii îşi ascut cuţitele şi sunt în bloc start pentru marea reuniune de luni, când vor declanşa operatiunea de eliminare a lui Ilie Bolojan. Sunt mai multe scenarii pe masă. Primul vizează retragerea sprijinului politic pentru actualul premier, în care social-democraţii nu ar mai avea încredere. E practic o ieşire de la guvernare mascată cu beneficiile de a fi văzuţi drept demolatorii guvernului şi ar duce la blocaj decizional. Ar fi şi varianta ca PSD să-şi retragă miniştrii de la guvernare, ceea ce implică schimbarea configuraţiei executivului şi necesitatea unui nou vot de încredere în Parlament.

Al treilea scenariu este mai delicat pentru social-democraţi, pentru că implică depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului din care fac parte şi ar avea nevoie de sprijin din Opoziţie pentru a-l da jos pe Ilie Bolojan. Deja AUR a anunţat că nu îşi face calculele în funcţie de jocurile PSD şi că nu are de gând să facă un astfel de demers în Parlament până la jumătatea lunii mai, când vor fi trei trimestre consecutive de scădere a economiei. Ajutate sigur din plin şi de războiul lui Donald Trump şi al Israelului. 

Una peste alta, măsurile de austeritate luate de actualul cabinet PNL-PSD-USR-UDMR, după dezastrul lăsat în urmă de guvernarea precedentă PSD-PNL cu aport UDMR o bună bucată de vreme, nu sunt deloc apreciate de români. Conform Barometrului Poll/Int România – Aprilie 2026, doar 21.2 la sută dintre români sunt de părere că ţara noastră se îndreaptă spre o direcţie bună. Majoritatea covârşitoare este de părere că nu ne descurcăm deloc bine. 

Când vine vorba despre sistemul politic din România, doar 3.3 la sută sunt de părere că funcţionează bine, în timp ce aproape 86% dintre intervievaţi consideră că trebuie înlocuit. Conteaza şi cum: treptat 16%, democratic 30% şi prin orice fel de mijloace 40%.

Românii nu dau mari şanse nici actualei coaliţii de guvernare cu premier Ilie Bolojan. Doar 21.2 la sută cred că va rezista până în 2027, în timp ce peste 40 de procente consideră că se destramă în câteva luni, că se destramă chiar mai repede, în câteva săptămâni, sau că este deja destrămată. 

Cât despre inflaţie, aceasta a rămas la aproape de 10 la sută pentru a opta lună la rând, o situație fără precedent în ultimul deceniu și fără echivalent în Uniunea Europeană. Dincolo de cifrele oficiale, realitatea din buzunarele noastre e şi mai dură. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, carburanții s-au scumpit cu doar 6% din februarie şi până în martie. În practică însă, mulți șoferi au plătit cu 25% mai mult atunci când au făcut plinul. 

De la Washington, ministrul Energiei anunţă însă că oficialii americani i-au dat undă verde să redeschidă rafinăria Petrotel, închisă ca urmare a sancţiunilor pe petrolul rusesc, ceea ce va însemna, promite ministrul, cele mai mici preţuri din regiune. Va acoperi 21% din producţia internă şi redevine funcţională în maximum 45 de zile.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de coordonatorul Agentiei de Rating Politic, Cristian Andrei, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Cifre demolatoare la anumite întrebări. Mă refer, de pildă, la întrebarea despre sistemul politic din România. 40%, aproape 40% dintre români, conform sondajului dumneavoastră, barometrului dumneavoastră, spun că ar trebui înlocuit cu orice preț. Cum interpretați aceste cifre? 

- Vedeți, cifrele trebuie citite împreună. Noi avem mai multe probleme în momentul acesta simultan. Și este motivul pentru care am spus că nivelul de stres este foarte ridicat. Avem această temă a schimbării sistemului politic, care nu este de azi, de ieri. Nu trebuie să ne amăgim cu lucrul ăsta. Nu este ceva ce s-a întâmplat peste noapte. 

Din contră, e o problemă care persistă de la alegerile prezidențiale încoace și nu s-a rezolvat. Avem apoi problema prețurilor și a inflației, care se coroborează. Și împreună fac acest cocktail foarte asemănător cu ceea ce am avut înainte de 2024, înainte de 2025. 

Vreau doar să vă aduc aminte că problema din 2024 a venit tot pe un fond de creștere de prețuri. De după războiul din Ucraina, tot pe probleme de energie atunci. Și exact asta anticipam și atunci, cu doi ani, trei ani înainte de alegerile din 2024. Că vom avea probleme cu populismul, cu radicalizarea. Și asta spunem și acum, că acest cocktail de lucruri, de stres foarte puternic social și politic, tind să ducă la și mai mult populism. Am folosit această formulare că rezervorul populismului în momentul de față este plin și probabil că dă și pe dinafară. 

Repet însă, un lucru nu este o problemă de azi, de ieri, chestiunea cu radicalizarea și interpretarea este următoarea. Politicienii nu au reușit să ofere o alternativă și alternativa nu se referă la nume. Nu înseamnă să vii tot timpul cu nume noi, ci să oferi alt fel de a face politică. Alt fel de consens politic, prin care să arăți, apropo și de celălalt grafic, că ai o direcție pentru România. În lipsa acestei alternative, oamenii spun sistemul este stricat în totalitate și sunt dispuși să voteze măsuri sau formule radicale. 

- Știți ce diferență sesizez eu ca jurnalist între cele două situații pe care le-ați expus dumneavoastră? Faptul că la momentul invaziei Rusiei în Ucraina, populiștii erau cei care încercau să schimbe narațiunea și să acuze Occidentul că din cauza Occidentului s-a întâmplat acest război pe cale de consecință, iarăși, mergând mai departe, oamenii suferă. Suferă din cauza lui Joe Biden, suferă din cauza Uniunii Europene care se ambiționează să apere Ucraina și să nu le dea românilor, iată, ca să aducem discuția la noi în țară, în cauză energie ieftină rusească.

Mutând discuția acum pe palierul acesta al războiului declanșat de Statele Unite și Israel în Iran, e practic o aripă populistă internațională, cea care le și spunea până acum diferite lucruri românilor, cea care le crește costurile vieții și costurile de energie. De asta mă întreb dacă cele două situații, fiind diferite, se pot anula reciproc în vreun fel, sau dacă rezervorul acesta de populism de care spuneți dumneavoastră că e inepuizabil și terenul fertil, are aceleași coordonate chiar dacă sămânța vine dintr-o altă direcție.

- Cu siguranță trebuie să ne uităm privind din România, de la situația din România, către internațional. Cauzele care au produs această inflație sau costurile sociale contează mai puțin. Oricum, populiștii, știți foarte bine, se descurcă foarte ușor să inventeze orice și să schimbe lucrurile peste noapte, din alb în negru și negru în alb. Dar problema este la noi. Problema este, și veți vedea probabil și în zilele următoare, când vom lansa alte date din acest barometru, că avem, de exemplu, o problemă de personal politic, de lideri politici. 

Toți sunt erodați, nu există încredere în marea majoritatea oamenilor în niciun lider politic. Așa că, vedeți, problema este una structurală și nu este de azi de ieri. Partidele politice din România au reușit să-și sufoce cu ghilimele de rigoare orice alternative. Aproape că putem compara situația cu ce s-a întâmplat în Ungaria, unde 16 ani de zile nu a răsărit nicio floare lângă Ludovic Orbán și a fost nevoie să plece un om din Fidesz ca să apară o alternativă. Cam așa suntem noi acum. Foarte rar au apărut lideri. În afară de președintele Nicușor, dar nu cred că mai este cineva care să aibă, nu știu, acest element de noutate.

- Dați-mi o informație în exclusivitate. Pentru că vreau să ne uităm și la ceea ce urmează pe scena politică internă, și sigur știm cu toții că se pregătește debarcarea lui Ilie Bolojan. Aveam acest referendum intern la PSD. Dați-mi această cifră sau, mă rog, această orientare de ce fel de încredere se bucură Ilie Bolojan în rândul oamenilor. 

- Pot să vă spun că dintre liderii coaliției, în momentul de față, niciunul nu depășește 21% încredere. Ceea ce nu este complet dezastruos, se poate și mai rău. Adică mă refer la plafon. 

- Dintre liderii coaliției? 

- Nu, mă rog, hai să zicem liderii europeni sau cum vreți. Adică nu mă refer la liderii din partea cealaltă, populiști, care au bazinul lor propriu captiv. Sunt oamenii care sunt critici și au fost și la vot, i-ați văzut, au fost 5 milioane și ceva. 

- Iar între liderii coaliției, Bolojan e cel mai sus? 

- Este aproape irelevant cine este pe primul loc pentru că scorurile sunt suficient de mici pentru toți. Gândiți-vă că un lider popular în România, ca să luăm așa un benchmark, era, de exemplu, măcar Klaus Iohannis, care la începutul mandatului, probabil că avea 40 și ceva la sută. Gândiți-vă că am avut Traian Băsescu, care decola în primul mandat dincolo de 50%. Am avut chiar și Victor Ponta, în vremurile bune a stat în zona aceasta de 40 și ceva la sută încredere. 

În condițiile în care, atenție și de aceea spun că nu este doar acum problema asta, ai lideri politici care și acum și în mandatul trecut, înainte de alegerile din 2024, nu reușesc sau abia reușesc să treacă de 20-21% e o problemă acolo, e o problema structurală în felul în care acești oameni se conectează cu populația sau cum înțeleg să guverneze, să negocieze, că avem și aici o problemă.

Oamenii se așteaptă ca acești lideri să nu-și dea palme și apropo de discuția cu guvernarea, să-și dea palme permanent și să ajungă și la soluții. Adică degeaba ai 20% în sondaje dacă tot timpul ești Gică contra. Și vorbim aici de oricare dintre părți.

- Apropo de ceea ce spuneam la început cu schimbarea cu orice preț a sistemului politic din România, a existat și o întrebare de follow-up, ce înseamnă cu orice preț? 

- Nu, este un indicator general pe care noi îl folosim și vrem să-l folosim tocmai pentru că este situația cum este în România să vedem dacă lucrurile în următoarele luni și ani se agravează sau se mai calmează. Este o formulare suficient de generală și clară pentru a distinge între oamenii mulțumiți sau oamenii care văd în jocul democratic o soluție sau care nu mai văd nici măcar în jocul democratic așa cum este o soluție pentru viitorul României. 

- Adică cei 40% i-ați echivala cu oameni care ar fi dispuși să accepte un regim autoritarist? 

- Nu neapărat, pentru că nu putem să tragem evident o concluzie. Pentru asta trebuie și sunt studii internaționale care se fac sau metodologii speciale pentru lucrurile astea. Cu siguranță acolo este un amalgam de frustrare și de iritare că nu există, repet, acea alternativă de comportament politic. 

Pur și simplu oamenii nu văd așa ceva și nevăzând așa ceva spun, ok, atunci, dacă schimbarea nu poate să vină prin oameni sau prin idei, poate tot sistemul trebuie schimbat. Nu am făcut follow-up-ul acesta de data aceasta și, repet, ar fi nevoie de un studiu dedicat ca să fie un răspuns serios. 

- Scepticismul. Mi-ați răspuns așa cu o întrebare retorică. Oare se pregătește debarcarea lui Ilie Bolojan? De ce? 

- Eu am susținut în interviuri și în analize că și Grindeanu și Bolojan cumva au unul nevoie de celălalt. Sorin Grindeanu, în PSD, este într-adevăr și de-aia face această consultare sub o presiune, are nevoie să arate partidului său că studiază și alte opțiuni, că nu este captiv sau nu are o înțelegere cu Ilie Bolojan prin care se țin în brațe reciproc. 

Cred că PSD poate foarte bine să folosească această consultare sau rezultatul consultării pentru presiuni în coaliție pentru a obține lucruri noi. Gândiți-vă doar ce scandal a fost cu numirile la procuror, gândiți-vă că sunt în continuare tot felul de alte numiri și funcții importante pe masă. Deci nu văd un egal neapărat dacă pe 20 există un vot împotriva lui Bolojan sau ceva de genul acesta ca a doua zi să urmeze fulgerător o ieșire din guvern.

Așa cum bine ați precizat într-unul din materiale, îmi este foarte greu și mie și cred oricui să vadă ce variantă politică există după data de 20 dacă PSD ar ieși din guvernare sau și-ar retrage ministrii. Singura variantă, sincer, ar fi aceea a unei crize de 45 de zile în care așa un fel de chicken's game, de joc de ăsta de care renunță primul, hai să vedem. Dar pe costul cui se face acest joc care ar însemna să intrăm în mijlocul verii și concedilor cu un scandal perpetuu. 

- O să fiu jurnalist populist, așa cum îi place unei aripi din PSD și unei aripi și mai consistente din opoziție și o să întreb așa, popular și populist, dar dacă îi explodează lui Sorin Grindeanu mămăliga în față și baronii locali vor fi covârșitori pentru ieșirea de la guvernare sau guvern fără Ilie Bolojan. Ce fel de exit ways, ce fel de căi de ieșire mare liderul PSD din asta? 

- Nu știu, dar pot să vă spun. Sincer nu știu și nu cred că sunt foarte multe, dar în același timp cred că dacă Sorin Grindeanu este încolțit riscă să-și piardă și partidul, pentru că este foarte greu să mai țină în frâu un PSD din acesta intrat într-o morișcă populistă. Și da, dacă vreți, una din alternativele la această situație este ca PSD să devină un partid foarte înclinat către populism în următorul an de zile, dar nu știu dacă va mai fi sub Sorin Grindeanu în acea situație.

- Dacă, luăm acum, explorăm fiecare scenariu, dacă se rupe coaliția sau e debarcat Ilie Bolojan, ce fel de viitor politic are Ilie Bolojan? Ce cărți mai joacă ulterior dacă el nu mai este la guvernare, ca premier? 

- Da, aici sunt două lucruri diferite, într-adevăr. Ruperea coaliției ar însemna că aceste partide să nu mai poată guverna împreună, ceea ce ar însemna că Ilie Bolojan poate foarte bine să formeze și un guvern minoritar. Dacă PSD-ul, de exemplu, se hotărăște peste noapte chiar se intre în opoziție, deși nu cred asta.

Debarcarea lui Ilie Bolojan și cumva succesul PSD-ului de a negocia cu PNL și cu alți parlamentari traseişti un alt fel de guvern, de coaliție, dar cu alt premier, poate chiar din PNL, ar putea, într-adevăr, să însemne o ruptură a lui Ilie Bolojan de PNL. Asta însemnând că Ilie Bolojan ar putea să formeze un pol care să intre în opoziție câtă vreme o parte din PNL rămâne alături de PSD și guvernează cu acesta. 

Dar vedeți, aici eu nu cred din nou că PNL-ul își aruncă atât de ușor un lider, singurul, care are cât de cât o popularitate, pentru a intra un fel de mână a doua sau a treia alături de PSD la guvernare cu toate firmiturile pe care le mai găsesc de pe masă.

De aceea spun că situația este mai degrabă înclinată spre o conservare, adică toți actorii vor fi cumva înclinați să conserve actuala formulă, deși există mulți antreprenori politici, așa cum i-am denumit, mai ales în PSD, care își doresc rearanjarea cărților, rearanjarea pozițiilor de putere, inclusiv în PSD. 

- De ce AUR e toată ziua cu critica în gură, dar când vine vorba de acțiune amână și spun acum nu, sub nicio formă nu votăm o eventuală moțiune de cenzură a PSD, noi așteptăm până în mai, la jumătatea lunii.

- Pentru că AUR a înțeles că poate să conducă România chiar și singur după 2028 și nu vrea să-și compromită această șansă. AUR a conștientizat că a ajuns partidul dominant, ăsta este adevărul și ați văzut toate sondajele, o să vedeți și cifrele noastre peste câteva zile. Nu are de ce să devină la rândul său o anexă sau o rotiță în marea strategie a PSD-ului. De ce i-ar face jocurile PSD-ului? Exact ca la buget. De ce i-ar ajuta AUR pe Grindeanu sau PSD-ul să devină din nou numărul 1 în România și să controleze toată puterea? De ce i-ar face AUR chestiunea asta? 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰