De ce participă Nicușor Dan la Coaliția pentru Voință, deși inițial s-a decis ca Luca Niculescu să fie prezent
Preşedintele Nicuşor Dan participă joi, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliţiei de Voinţă pentru Ucraina, ca urmare a invitaţiei primite de la Cancelarul german Friedrich Merz. Inițial, la întâlnirea de la Berlin, România ar fi trebuit să fie reprezentată de Luca Niculescu. Legat de această schimbare, premierul a explicat că este "foarte normal" să se întâmple asta, subliniind că are o relaţie foarte bună, de încredere şi de colaborare, cu şeful statului.
"În primul rând, după cum ştiţi, politica externă şi de securitate sunt domeniul de care se ocupă cu predilecţie preşedintele României. Am discutat de mai multe ori în aceste zile, este domnia sa acolo şi este un lucru foarte normal. Sunt destule întâlniri la care voi participa şi eu şi avem o relaţie foarte bună de încredere şi de colaborare cu domnul preşedinte. Rezultatele de acolo le vom vedea la finalul zilei. Ceea ce sperăm este evident să existe un sprijin cât mai important şi o solidaritate care să nu fie doar afişată, ci să fie chiar una care există de adevăratelea", a declarat premierul, răspunzând unei întrebări din partea presei.
Decizie, luată de comun acord
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat, miercuri, că decizia ca preşedintele Nicuşor Dan să participe la reuniunea de la Berlin, şi nu premierul Luca Niculescu, a fost luată în urma unui dialog şi pe baza alegerii "celei mai bune opţiuni" de reprezentare.
Administrația Prezidențială a anunțat oficial, printr-un comunicat de presă, participarea la Coaliția de Voință.
„Președintele Nicușor Dan va afirma că un acord de pace trebuie să țină cont de interesele legitime de securitate ale Europei, mai ales ale țărilor celor mai expuse la riscurile și efectele colaterale ale acestui război, precum România. Astfel, un acord de pace solid trebuie să consolideze securitatea Europei în ansamblul său, cu o atenție sporită acordată Flancului Estic al NATO și regiunii Mării Negre. România consideră că o pace durabilă în Ucraina presupune restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”, transmite Cotroceniul.
Din UE, reprezentarea la nivel de şef de stat/guvern e din 19 ţări: Germania, Franța, Italia, Polonia, România, Olanda, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Croația, Slovenia, Grecia.
Ce este Coaliţia de Voinţă
Preşedintele Nicuşor Dan va susţine faptul că un acord de pace trebuie să ţină cont de interesele legitime de securitate ale Europei, mai ales ale ţărilor celor mai expuse la riscurile şi efectele colaterale ale acestui război, precum România. Conform administraţiei prezidenţiale, România consideră că o pace durabilă în Ucraina presupune restaurarea deplină a securităţii la Marea Neagră.
De asemenea, Preşedintele României va sublinia, la reuniune, că Rusiei nu i se poate permite să aibă vreo influenţă asupra deciziilor de securitate şi de politică externă ale ţărilor din regiune.
Coaliţia de voinţă (Coalition of the Willing) este un format de coordonare alcătuit din 36 de ţări, în majoritate europene şi aliate ale Kievului, care sunt determinate să susţină Ucraina pe termen lung. Este un cadru politic şi militar de coordonare a acţiunilor de sprijinire a Ucrainei şi de exercitare a presiunii asupra Rusiei, precum şi definirea şi implementarea unor garanţii de securitate solide pentru Ucraina, cu scopul de a preveni repetarea agresiunii ruse şi de a promova o pace justă şi durabilă în Europa, odată ce va intra în vigoare o încetare a focului.
Alte reuniuni ale Coaliţiei de voinţă (2025-2026)
La 27 martie 2025, Coaliţia de voinţă a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de ţări europene. Francezii şi britanicii au propus desfăşurarea în Ucraina a unui contingent al ţărilor europene, pentru a constitui "o forţă de reasigurare", menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistiţiului. Această propunere "nu se bucură de unanimitate", a spus, la 27 martie, preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a anunţat că o misiune a şefilor de stat major francez şi britanic va fi trimisă în Ucraina "în următoarele zile", pentru a pregăti în special "ceea ce va fi formatul armatei ucrainene", care rămâne "principala garanţie de securitate" a acestei ţări, conform AFP.
Un alt summit al Coaliţiei de voinţă s-a desfăşurat la Bruxelles, în 10 aprilie 2025, sub conducerea Franţei şi Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniştrii apărării ai ţărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit şi ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de ţări şi reprezentanţi ai Comisiei UE, Consiliului UE şi NATO, pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă şi durabilă în Ucraina. "Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de şefii apărării din Regatul Unit şi Franţa în ultima lună, susţinut de sute de planificatori militari din întreaga Europă şi din afara ei, şi susţine în mod direct ambiţiile stabilite de prim-ministrul Starmer şi de preşedintele Macron la recentele summituri internaţionale", se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul GOV.uk.
La 10 iulie 2025, liderii statelor membre şi ai organizaţiilor internaţionale ale Coaliţiei de voinţă s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei şi "presiunea suplimentară asupra Rusiei". Aceştia au salutat participarea trimisului prezidenţial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, şi a senatorilor Graham şi Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanţii Statelor Unite au participat la reuniunea coaliţiei de voinţă, conform https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România şi Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră şi a asigura accesul maritim sigur şi securizat pentru toate navele care tranzitează către şi dinspre porturile Ucrainei, potrivit GOV.uk.
În 13 august 2025, cancelarul german, Friedrich Merz, preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au prezidat o reuniune prin videoconferinţă a Coaliţiei, conform https://www.euronews.com/. Videoconferinţa a avut loc în aceeaşi zi în care mai mulţi lideri europeni au fost primiţi de preşedintele american, Donald Trump, pentru a încerca să-l convingă să apere interesele Ucrainei, în contextul summitului Putin-Trump din Alaska, din 15 august.
O altă reuniune a Coaliţiei de voinţă a avut loc la 17 august 2025, când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat şedinţa prin videoconferinţă, la care a participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, conform GOV.uk.
La 4 septembrie 2025, la Paris, a avut loc o nouă reuniune a Coaliţiei de voinţă, fiind co-prezidată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi de premierul britanic, Keir Starmer. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Reuniunea a avut loc loc în contextul discuţiilor despre un acord de pace avansat la Summitul SUA-Rusia din Alaska, din 15 august 2025. Participanţii au discutat despre furnizarea de garanţii de securitate pentru Ucraina, o condiţie necesară pentru orice pace durabilă.
Reuniunea din 24 octombrie 2025 a permis continuarea progreselor în cadrul coaliţiei pentru consolidarea şi coordonarea sprijinului militar, umanitar şi financiar acordat Ucrainei ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Discuţiile s-au concentrat în special pe situaţia de la faţa locului, eforturile continue privind garanţiile de securitate şi combaterea flotei din umbră care alimentează efortul de război al Rusiei, conform Elysee.fr.
În 25 noiembrie 2025, la o nouă reuniune, prin teleconferinţă, a fost analizată evoluţia negocierilor asupra planului de pace pentru Ucraina, propus la acea dată de SUA, potrivit EFE. A participat şi preşedintele român, Nicuşor Dan. Reuniunea a avut loc după negocierile de la Geneva, din 23 noiembrie, între reprezentanţii americani şi ucraineni.
La reuniunea Coaliţiei de voinţă din 12 decembrie 2025, liderii Coaliţiei au discutat, între altele, despre "progresele semnificative realizate în slăbirea maşinăriei de război a Moscovei, prin sancţiuni coordonate şi măsuri coercitive" şi despre creşterea ajutorului acordat Ucrainei. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky (dpa, EFE).
În 6 ianuarie 2026, membrii Coaliţiei de voinţă, Ucraina şi Statele Unite s-au reunit la Paris, adoptând Declaraţia de la Paris (6 ianuarie 2026). Coaliţia a stabilit să se formeze o Forţă Multinaţională pentru Ucraina, constituită din contribuţii ale naţiunilor doritoare în cadrul Coaliţiei, pentru a sprijini reconstrucţia forţelor armate ale Ucrainei şi a susţine descurajarea. S-a decis, de asemenea, înfiinţarea unei celule de coordonare SUA/Ucraina/Coaliţie în cadrul Cartierului General Operaţional al Coaliţiei, la Paris.
La reuniunea din 13 iulie 2026, de la Paris, Bulgaria s-a retras din Coaliţia de voinţă, decizia fiind luată de premierul bulgar, Rumen Radev, care consideră că ţara sa "nu are ce căuta acolo", conform EFE. "Am primit personal o invitaţie din partea preşedintelui Macron de a participa la Coaliţia de voinţă, dar cred că Bulgaria nu are ce căuta acolo, întrucât noi nu ne numărăm printre aceia care insistă asupra continuării asistenţei financiare şi militare pentru Ucraina", a explicat noul premier bulgar, care şi-a preluat mandatul pe 8 mai.
Liderii Coaliţiei de voinţă s-au reunit, în 24 august 2026, la Kiev, dar şi prin videoconferinţă, pentru a marca cea de-a 35-a aniversare a restabilirii independenţei Ucrainei.
Ideea de "coaliţie de voinţă"
Discuţiile despre o "coaliţie de voinţă" au început în februarie-martie 2025, când preşedintele american, Donald Trump, anunţa că încep negocieri de pace cu Rusia şi că SUA se concentrează mai mult pe China, europenii trebuind să investească mai mult în propria apărare.
Astfel, în 17 februarie 2025, la iniţiativa preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a avut loc, la Palatul Elysee, o primă reuniune a liderilor europeni, pentru a iniţia discuţii colective privind condiţiile unei păci juste şi durabile în Ucraina, precum şi garanţiile de securitate care ar putea însoţi această pace.
Prima reuniune oficială a Coaliţie de voinţă a avut loc la 2 martie 2025, când prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a prezidat Summitul de la Londra privind Ucraina, intitulat "Asigurarea viitorului nostru". El a anunţat crearea unei "Coaliţii a celor dispuşi", care vizează obţinerea unui sprijin colectiv şi a unui eventual acord în Ucraina, precum şi contribuţia la stabilirea garanţiilor necesare pentru o pace durabilă.
La 15 martie 2025, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de ţări şi trei reprezentanţi ai UE şi NATO, premierul britanic a afirmat că participanţii la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei şi să crească sancţiunile şi restricţiile asupra economiei acesteia - cum ar fi îngheţarea activelor financiare - pentru a-l "slăbi" pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi a-l forţa să vină la masa negocierilor, conform EFE.
În 20 martie 2025, Keir Starmer a găzduit discuţii cu aproximativ 30 de înalţi oficiali militari din naţiunile interesate de coaliţie, spunând ulterior că "intenţia politică" de garanţii de securitate pentru Ucraina devine "realitate", potrivit dpa şi Le Monde.
Activitatea Coaliţiei de voinţă este organizată în jurul a patru direcţii: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranităţii Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităţilor defensive ale Ucrainei pe timp de pace; extinderea şi consolidarea Coaliţiei înseşi.
