Video Intervenţia Rusiei în alegerile din România, studiu de caz pentru UE. Europa va crea un "scut democratic"

Este pentru prima dată când România prezintă raportul parchetului general despre ingerinţa Rusiei în alegerile anulate de anul trecut. Şeful statului l-a prezentat liderilor europeni la Copenhaga.

"Și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt aparent benigne,site-uri pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de niște firme din Rusia, care trimit la niște așa zise site-uri de știri, care trimit la clone ale unor site-uri care sunt respectabile", a afirmat preşedintele României.

Atacuri cibernetice și rețele GRU încă din 2022

Tot în raport scrie că, încă din 2022, România a fost supusă atacurilor cibernetice revendicate pe telegram de hackerii Killnet din sfera de influenţă a Rusiei.Serviciile secrete din mai multe ţări occidentale au făcut public faptul că Rusia a încercat să preia controlul a 10 mii de camere de pe teritoriul a cinci ţări inclusiv România. Atacul era coordonat de o grupare aflată în coordonarea GRU. În acelaţi document este detaliată şi relaţia lui Horaţiu Potra cu Rusia, dar sunt descrise şi acţiuni secrete de destabilizare prin sabotaj.

"Comisia și-a propus ca, până la sfârșitul acestui an să propună, cel puțin în dezbatere, un așa-numit scut democratic și probabil că în săptămânile următoare vom discuta despre ce înseamnă asta", a declarat Nicuşor Dan.

Replica Kremlinului

Recaţia Rusiei a venit imediat după declaraţiile preşedintelui.

"Establishment-ul nu vrea să cedeze puterea, recurge la înşelarea directă a propriilor cetăţeni, agravează situaţia pe plan extern, recurge la orice şiretlicuri în propriile ţări, din ce în ce mai des la limita legii sau chiar dincolo de ea. Însă nu va fi posibil să transformi la nesfâşit procedurile electorale democratice într-o farsă, să manipulezi voința poporului, aşa cum s-a întâmplat, să zicem, în România", a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a ironizat acuzaţiile lui Vladimir Putin.

Reacția MAE de la București

"Înţeleg că sunt cozi interminabile la benzină în Federaţia Rusă. Nu vom accepta niciodată lecţii despre democraţie, alegeri sau libertatea presei venite de la Moscova", a spus Andrei Ţărnea, purtătorul de cuvânt al MAE.

În faţa ameninţărilor dinspre Kremlin, Comisia Europeană vrea şi un scut antidronă.

Zidul antidronă ar putea fi pe flancul estic al NATO: Bulgaria. România, Ungaria, slovacia, polonia, lituania, letonia, estonia dar şi finlanda, danemarca. Sunt de altfel şi ţările care au participat la discuţii.

Cum ar funcționa barajul antidronă

Ce ar putea să însemne acest zid - un sistem de apărare format din radare, senzori acustici, aparate de bruiaj, drone de interceptare, poate şi artilerie tradiţională

În momentul în care spaţiul aerian ar fi invadat, drona va fi identificată, iar sistemul ar trebui să acţioneze ca o caracatiţă cu multe braţe ca să găsească ţinta - deci, ar putea fi un baraj, şi pe verticală şi pe orizontală.

"Teoretic, este util. asta ar însemna un fel de observare în adâncime, avertizare timpurie. Partea mai complicată este că ar trebui să se acopere întregul front care înseamnă mii de km şi pentru o altitudine destul de mare, 15-20 km. Va fi greu să găsim un sistem adaptat pentru toate tipurile de ţintă" a spus Cristi Barbu, analist militar.

Liderii europeni se intalnesc din nou la sfârşitul lunii pentru a discuta despre securitatea zonei.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰