Trebuie să se teamă România de ceea ce decid Trump, Putin și Xi? Reacţia lui Nicuşor Dan
Întrebat dacă România ar trebui să fie îngrijorată de deciziile politice care se iau acum în China, unde are loc summitul Xi - Trump - Putin şi dacă există riscul ca NATO să se retragă la graniţele din 1997, preşedintele Nicuşor Dan a răspuns că "atâta timp cât Europa este solidară nu trebuie să ne facem griji".
"Important este ca răspunsul Europei să fie solidar și ferm, cum a fost până în momentul acesta. Atâta timp cât Europa este solidară, nu cred că trebuie să ne facem griji”, a transmis președintele, după participarea la Bucharest Forum 2026, eveniment organizat la Palatul Parlamentului de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States
După întâlnirea de la Palatul Parlamentului, Nicuşor Dan pleacă în Germania unde are loc Coaliţia de Voinţă pentru a ajuta Ucraina.
Grindeanu: Trebuie să ne schimbăm un pic mentalitatea
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi că România trebuie să îşi schimbe un pic mentalitatea şi să renunţe "la acea comoditate călduţă" conform căreia simpla apartenenţă la Uniunea Europeană şi poziţia sa geostrategică îi garantează automat relevanţa.
"Chiar în aceste ore, în aceste zile, atenţia mondială este îndreptată către întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin şi Xi Jinping. O întâlnire care, indiferent de rezultatele sale imediate, are o semnificaţie aparte, şi anume pare că marile puteri discută despre viitorul ordinii internaţionale, despre securitate, influenţă şi raporturi economice.
Iar pentru ţările aflate la intersecţia acestor interese, precum România, întrebarea este foarte simplă: vom fi doar spectatori ai acestei reaşezări sau vom şti să ne apărăm interesele şi să ne construim propriul rol în această nouă realitate? Eu cred că România are o oportunitate uriaşă. Dar trebuie să ne schimbăm un pic mentalitatea şi să renunţăm la acea comoditate călduţă, de foarte multe ori, conform căreia simpla apartenenţă la Uniunea Europeană şi poziţia noastră geostrategică ne garantează automat relevanţa.
Eu cred, şi noi credem, că trebuie să ne câştigăm singuri locul la masă. România nu trebuie să fie doar o ţară traversată de coridoare. Trebuie să fim o ţară care le construieşte şi le conectează. Iar cel mai bun exemplu care îmi vine în minte este Marea Neagră", a spus Grindeanu la ediţia a XV-a a Bucharest Forum, organizat de Aspen Institute Romania şi de German Marshall Fund of the United States.
Acesta a adăugat că, astăzi, Marea Neagră este o regiune expusă unor riscuri de securitate fără precedent. "Atacurile cu drone asupra navelor comerciale, inclusiv în apropierea coastelor României, arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ameninţă tot mai direct libertatea navigaţiei şi securitatea infrastructurii regionale. Este evident că Rusia vrea ca Marea Neagră să devină un iad, în care dezvoltarea economică să fie ţinută ostatică de agresiunea militară. Pentru România, miza este cu atât mai importantă cu cât, începând de anul viitor, vom începe producţia de gaze din proiectul Neptun Deep.
Vorbim de o schimbare de anvergură strategică pentru ţara noastră, dar nu doar pentru ţara noastră. România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Şi spun acest lucru nu doar ca să vorbim de această resursă de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ci mă refer la capacitatea României de a contribui decisiv la securitatea energetică a Europei şi la reducerea dependenţei de gazul rusesc.
Tocmai de aceea, securitatea Mării Negre nu mai este doar o chestiune militară, ci şi una de securitate economică. De aceea, împreună cu vecinii şi aliaţii noştri, trebuie să întărim apărarea la Marea Neagră, să dezvoltăm capacităţile de apărare antidrone, supraveghere şi protecţie a infrastructurii critice", a afirmat Grindeanu.
