Video Cum recunoşti primele semne de infarct miocardic şi ce poţi să faci pentru a îl preveni
Până nu demult, credeam că infarctul este o afecţiune a bărbaţilor trecuţi de o anumită vârstă. Realitatea din spitale arată însă altceva: pacienţii sunt tot mai tineri, iar printre ei regăsim şi tot mai multe femei. Medicii atrag atenţia: faptul că trăim în stres permanent, coroborat cu un stil de viaţă dezorganizat, face femeile mult mai expuse bolilor de inimă.
Şi simptomele sunt diferite şi, de multe ori, nerecunoscute la timp. O boală de care ar fi trebuit să ne temem abia de la 55-60 de ani încolo, începe să ne dea palpitaţii cu 10 ani mai devreme. Unul din 10 români care suferă un infarct are sub 45 de ani.
Povestea lui Alexandru: "Am murit de 17 ori"
"Orice inimă nu se goleşte complet de sânge, îşi face treaba. La mine, iniţial, doar 12-15%. Înseamnă că era ca o roşie uitată în soare, scofâlcită, care nu mai poate funcţiona cum trebuie. M-a îngenuncheat. Cocoş mare de tot, puternic mă simţeam la secunda aia. Până într-un moment în care n-am mai putut să urc scări", explică Alexandru Cârciu, pacient.
Viaţa lui Alexandru s-a schimbat complet acum nouă ani, după o excursie la schi. Dintr-un om în toate puterile, la 37 de ani, a aflat că are probleme grave cu inima şi că, dacă vrea să mai trăiască, trebuie să-şi monteze un defibrilator.
"Într-adevăr, în momentul ăla aveam o viaţă foarte puternică, foarte activă, nu stăteam o zi. Defribilatorul meu, de 17 ori a funcţionat, de 17 ori, practic, am murit. Prima oară mi-a dat-o pe motocicletă, n-am ştiut ce se întâmplă. Se face linişte, se face întuneric şi un şut în piept. E o sârmă înfiptă în inimă. De la primele şocuri, când simt că nu e bine, mă opresc din orice. Am schimbat un pic, da, nu mai e atât de puternică nocivitatea, am pus preţ şi plusez foarte mult pe ce e bine şi fac doar ce vreau eu", explică Alexandru Cârciu.
Fost organizator de evenimente şi motociclist în timpul liber, Alexandru şi-a deschis un atelier de tâmplărie modernă. Nu vrea să se oprească aici, mai ales că după 5 ani de tratament şi un cu totul alt stil de viaţă, inima lui e acum ca nouă. Nu se simte însă pregătit să renunţe la defibrilator, deşii medicii i-au recomandat asta.
Suntem premianţi la rata mortalităţii cauzate de probleme cardiace
Alexandru a ajuns la timp la spital. 150.000 de români mor anual din cauza problemelor cardiace, inclusiv de infarct. Avem o rată a mortalităţii de 2,5 ori mai mare decât media Europei.
O boală care aparea în trecut la bărbaţii de peste 50 de ani şi peste 55 la femei, astăzi nu mai ţine cont de vârstă sau de sex.
Unul din 10 pacienţi care suferă un infarct miocardic are sub 45 de ani.Infarctul loveşte însă şi mai devreme, chiar şi la 25 de ani. Este o consecinţă a stilului de viaţă modern, marcat de stres cronic.
"Tipologia e a pacientului digitalizat al zilelor noastre. Mâncând prost şi nefăcând mişcare, ajungi să suferi de obezitate, se dă peste cap şi indicele glicemic în corp şi ajungi la diabet. Ai mai multe interacţiuni, şi fizice, şi digitale, îţi creează un sentiment suplimentar de stres cotidian şi tot stresul ăsta s-ar putea să fie cel care aprinde o bombă care stă să mocnească", explică Ştefan Busnatu, medic cardiolog.
Stresul cronic merge mână în mână cu fumatul şi consumul de alcool. 80% din bolile de inimă ar putea fi însă evitate dacă eliminăm aceşti factori de risc, spun medicii. Cei care au antecedente în familie ar trebui să meargă la controale regulate.
Cum recunoaştem un infarct
Cum recunoaştem însă un infarct? Rareori arată ca în filme, unde cineva îşi duce mâna la piept şi cade la pământ. Pe lângă clasica durere de tip "gheară", există multe alte semnale pe care corpul le poate transmite: senzaţia de sufocare, ameţeli, anxietate sau transpiraţie abundentă.
La femei, simptomele pot fi diferite şi, uneori, ignorate, fiind atipice. Femeile se pot confrunta cu dureri de spate şi de maxilar, greaţă şi furnicături la degete.
Cercetări recente arată că femeile sunt tot mai expuse şi intră în pericol de infarct mai repede decât bărbaţii. Tot din cauza stilului de viaţă dezorganizat.
"Din păcate, femeile sunt ceva mai afectate, din punct de vedere emoţional, de acest stres şi reactivitatea asta a organismului pe un fond destabilizat. Avem situaţii în care femeile ajung la menopauză precoce la 40, 45 de ani şi ele pierd protecţia pe care estrogenul o oferea asupra vaselor de sânge inimii", explică Ştefan Busnatu, medic cardiolog.
În Statele Unite, bolile de inimă sunt principala cauză de deces în rândul femeilor. Una din cinci moare din cauza unei afecţiuni cardiovasculare.
România are, în teorie, consultații preventive gratuite și analize de screening prin medicii de familie. Specialiștii spun însă că lipsa unui program național puternic de prevenție face ca infarctul să fie depistat adesea prea târziu.
"Am înțeles că nu e atât de greu să avem grijă de inima noastră. Sfaturile specialiștilor spun că pentru a avea o sănătate de fier, ar fi bine să facem sport și să fim atenți la alimentație şi, totodată, pentru a ne elibera de stres, ar fi bine să facem activități care ne fac bine și ne relaxează mai ales în natură", explică Anita Lăsculescu, reporter Observator.
Da, pare simplu, dar ştim cu toţii cât de complicat e în viaţa reală. Ştim ce avem de făcut, dar asta nu înseamnă că şi reuşim să ne ferim de tot ce ne face rău. De multe ori ne este imposibil. E drept, nici statul nu ne ajută prea mult, e mai mult fiecare pentru el... şi poate de aceea ni se pare uneori că este o loterie, când n-ar trebui să fie deloc aşa. Subiectul a fost dezbătut în ediţia de miercuri a Observator, alături de conferenţiar universitar doctor Oana Fronea, medic primar cardiologie.
Poate fi prevenit infarctul?
"Teoretic, da. Ca să punem teoria în practică, avem nevoie de mai multe elemente. În primul rând, să cunoaştem riscul nostru de a suferi un infarct de miocard şi să începem să ne punem această întrebare chiar dacă ne simţim bine. Fiindcă, astăzi, chiar şi în România, tinereţea nu mai este garanţia sănătăţii, iar faptul că nu simţim nimic nu înseamnă că nu suferim de o afecţiune care poate evolua mult timp silenţios, fără simptome, până într-un moment în care intervine neprevăzutul", a explicat Oana Fronea.
Referitor la creşterea incidenţei de infarcturi în rândul femeilor, Oana Fronea a explicat că generaţiile recente suferă nişte modificări hormonale mult mai repede, comparativ cu generaţiile anterioare.
"De obicei, femeile sunt protejate cardiovascular prin profilul hormonal, evident acest lucru expiră în momentul în care femeile intră la menopauză. În ultimii ani, generaţiile se sexualizează mai precoce şi atunci intrarea la menopauză nu se mai face dincolo de 50 de ani, cum era cazul bunicelor noastre, ci chiar între 40 şi 50 de ani. Lipsite de această protecţie a hormonilor estrogeni, femeile rămân expuse riscului cardiovascular, alături de alţi factori de risc tradiţionali, cum sunt fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul", explică Oana Fronea.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
