Video "Este generația cea mai anxioasă din istorie". De ce ne simțim tot mai singuri, deși suntem online non-stop
Suntem mai conectaţi ca niciodată, şi totuşi n-am fost niciodată mai singuri. Nu reuşim să ne apropiem de ceilalţi, să comunicăm, să creăm legături autentice. Iar asta ne îmbolnăveşte la propriu. Organizația Mondială a Sănătății a declarat singurătatea o amenințare reală pentru sănătatea noastră. E ca şi cum ai fuma 15 ţigări pe zi, cam acesta este efectul, spun experţii. Iar unul din şase oameni resimte din plin asta, arată statisticile mondiale. Alte ţări tratează problema ca pe o urgenţă: în Marea Britanie, există chiar şi un ministru pentru Singurătate și Conexiune Socială. La noi, se vorbeşte prea rar despre asta, iar statul pare şi el la fel de izolat de realitatea oamenilor de zi cu zi.
"Destul de des m-am simțit singur pentru că, cumva, e foarte ironic, dar în momentul în care ești înconjurat de oameni, parcă te simți și mai singur decât atunci când ești pur și simplu singur", a afirmat Andrei, 23 de ani.
Un paradox tot mai des întâlnit în zilele noastre. Deşi suntem conectați non-stop, ne simţim tot mai singuri. La 23 de ani, Andrei resimte tot mai intens lipsa conexiunilor autentice cu cei din jur, deşi e mereu înconjurat de oameni.
"Sunt tot felul de oameni în jur și pur și simplu te sperie cumva chestia asta. E vorba de anxietate oarecum. Cu cât încerci să-ți oprești emoția asta că ești singur, cu atât o să te simți și mai singur, și mai singuri, și mai siguri", a mai spus Andrei.
Cercul vicios al izolării și efectele asupra sănătății
Un cerc vicios din care se iese cu greu. Statisticile la nivel mondial sunt îngrijorătoare. Unul din șase oameni suferă de singurătate, iar consecințele sunt grave: aproximativ 100 de persoane mor în fiecare oră din boli generate de această însingurare - infarct, avc, depresie şi anxietate. Singurătatea este atât de nocivă, încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii a comparat efectele ei cu fumatul a 15 țigări pe zi şi a declarat-o ameninţare la adresa sănătăţii globale. Tinerii sunt printre cei mai afectați.
Fată: Mă autoizolam într-un fel, aveam o singură prietenă.
Reporter: Cât de greu a fost să ieșiți cumva din acest cerc de autoizolare?
Fată: Am început să vorbesc mai mult cu oameni pe care îi admiram.
Specialiştii spun că această izolare este un efect al societăţii în care trăim.
De ce tinerii se simt tot mai singuri
"Este generația cea mai anxioasă din istorie. Cea mai depresivă din istorie. Sunt mai multe tipuri de presiuni, presiunea emoțională, presiune socială, presiuna îngrijorării față de viitor. Viitorul arată din ce în ce mai incet, din ce în ce mai sumbru, cu mai puține oportunități decât în cazul generațiilor precedente", a declarat Dan Petre, sociolog.
Iar tehnologia şi reţelele sociale par mai mult să încurce decât să ajute.
"Uite chiar acum, uite, era un copil cu căștile pe urechi, În lumea lui era pierdut, nu vede că natura învie, nu vede nimic în jurul lui, ceea ce înseamnă o singurătate, un univers paralel cu ceea ce se întâmplă acum", a spus un domn.
"Dacă ne referim la copii și la adolescenți, din păcate toată zona asta de social media și de dependență de tehnologie și de stat foarte mult singuri pe un gadget anume, îi face să nu-și dorească să socializeze foarte mult în viața reală, ba chiar unii dintre ei afirmă că le este frică să mai pună mâna pe telefon, să vorbească cu cineva sau chiar să se întâlnească", a afirmat Gabriela Maalouf, psiholog.
Singurătatea în doi, cea mai dureroasă formă
De altfel, singurătatea în cuplu este, adesea, mult mai dureroasă.
Reporter: Cum se simte singurătea în doi?
Andrei: Se simte foarte ciudat. Se simte de parcă ar fi cineva acolo, dar parcă nu te aude. De parcă e un perete, pur și simplu.
Singurătatea, tratată ca urgență în alte state
Conştiente că aceste tendinţe afectează familia, scade natalitatea şi creşte cheltuielile medicale, mai multe ţări au început deja să lupte împotriva acestei epidemii de singurătate. Suedia investește 30 de milioane de euro în programe pentru vârstnici, Marea Britanie are un Minister al Singurătății, iar Japonia implementează politici pentru sănătatea mintală și conexiuni sociale. În România, statul nu are astfel de preocupări. Doar câteva organizaţii non-guvernamentale încearcă că combată fenomenul. Vlad a inițiat un proiect prin care organizează întâlniri între oameni, tocmai pentru ca aceștia să socializeze.
"Ne întâlnim mai multe persoane şi nu ne dăm sfaturi nu judecăm, vorbim despre noi, nu generalizăm. Păstrăm confidenţialitatea şi ne împărţim pe grupuleţe. Câte 4 persoane. Fiecare are 3 minute să răspundă la întrebarea propusă. Aşa ascultăm fiecare pespectivă. Schimbăm grupurile şi cunoaştem alţi oameni", a spus Vlad Borla, iniţiatorul unui proiect pentru socializare.
Dar cele mai multe proiecte de acest fel sunt cele pentru vârstnici.
"Mi se pare incredibil pentru mine, pentru că dansăm. tot felul de activități interesante, terapia prin râs, de exemplu", a spus o doamnă în vârstă.
Singurătatea este, în esență, o experiență personală, dar poate fi folosită ca un aliat dacă învățăm să-i dăm un sens constructiv.
Pentru mulți, a bea cafeaua singur într-un loc plin de oameni poate fi stânjenitor la început. Apare senzația că nu aparții, că toți ceilalți sunt conectați, iar tu nu îți găsești locul. Specialiștii spun însă că e un exercițiu extrem de util să înveți în timp, să petreci timp cu tine fără presiune și fără comparații.
Trebuie să fim atenţi, în schimb, când aceasta singurătate se transformă în izolare. Statisticile arată că 2,5 milioane de români trăiesc singuri, cu 400.000 mai mulţi decât acum un deceniu. Deși nu am ajuns încă la nivelul țărilor nordice, Norvegia sau Danemarca, unde aproape jumătate dintre case au un singur locuitor, tendința arată cum familia și viața socială se schimbă profund, iar singurătatea devine tot mai prezentă în viața noastră.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
